Reorganizarea administrativ-teritorială a României nu se va putea face fără referendum, a hotărât, marți, Curtea de Apel Galați, decizia fiind definitivă și irevocabilă. Instanța a menținut astfel, hotărârea Secției Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Vrancea, prin care se statua faptul că reorganizarea administrativ teritoarială a județului Vrancea poate fi făcută doar cu referendum. Potrivit jurisprudenței, o hotărâre definitivă și irevocabilă dată într-o cauză ce privește județul Vrancea, poate fi folosită drept practică judiciară și în celelalte instanțe din țară, în cauze cu același obiect.
Consiliul Județean Vrancea este prima administrație județeană din România care obține o hotărâre definitivă și irevocabilă pe tema organizării unui referendum privind modificarea limitelor teritoriale ale județului.
Curtea de Apel Galați a respins ieri, recursul formulat de Guvernul României, prin intermediul Prefecturii Vrancea, prin care solicita anularea hotărârii Consiliului Județean privind organizarea unui referendum, în data de 17 iulie, cu privire la oportunitatea modificării limitelor teritoriale ale județului. Consiliul Județean Vrancea este prima administrație județeană din România care obține o hotărâre definitivă și irevocabilă pe tema organizării unui referendum privind modificarea limitelor teritoriale ale județului.
În întâmpinarea depusă la instanța gălățeană de Consiliul Județean Vrancea și semnată de președintele Marian Oprișan, se arată că atributul președintelui Consiliului Județean Vrancea de a consulta locuitorii județului cu privire la o problemă de interes deosebit prin referendum local, este stipulat expres în articolele 13 și 14 din Legea 3/2000, care nu enumeră problemele de interes deosebit ce pot fi suspuse consultării, lăsând stabilirea acestora la latitudinea autorităților administrației publice locale. Marian Oprișan mai susține că nu înțelege dorința excesivă a prefectului de a se opune organizării referendumului local, atât timp cât prin acesta nu se aduce în niciun fel atingere drepturilor președintelui României de a iniția un referendum național, având ca obiect reorganizarea administrativ-teritorială a țării. ,,Lăsând la o parte că alin. 1 al art. 12 din Legea nr. 3/2000, pe care își fundamentează prefectul județului Vrancea susținerea că organizarea teritoriului este o problemă națională a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale nr. 567/2006, este de neconceput ca organizarea teritoriului unui județ să reprezinte o problemă de interes național și astfel, un atribut al autorității administrației centrale”, se arată în întâmpinare.
Autoritățile locale au dreptul de a organiza un referendum
Administrația județeană a arătat că și instanța de fond, respectiv Tribunalul Vrancea, a stabilit că inclusiv Carta Europeană a Autonomiei Locale, ratificată și de România prin Legea 119/1997, definește principiul autonomiei locale ca reprezentând dreptul și capacitatea efectivă a autorităților locale de a soluționa și gestiona în nume propriu, în interesul populației locale, o parte a treburilor publice. „Așadar, autonomia locală, enunțată atât de Cartă cât și de Legea nr. 215/2001, conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice. În consecință, atât timp cât organizarea unui referendum local cu privire la desființarea județului nu a fost dată printr-un act normativ în mod expres, în competența exclusivă a altei autorități publice decât Consiliul Judetean, această acțiune este legală, neputând fi anulată urmare unor interese meschine”, se mai arată în întâmpinarea semnată de președintele Consiliului Județean Vrancea. „În concluzie, reiterăm că asupra oportunității organizării referendumului local nu se poate pronunța decât președintele Consiliului Județean Vrancea și Consiliul Județean Vrancea, acesta fiind atributul exclusiv al acestor organisme și nu al prefectului, care ar trebui să se limiteze doar la verificarea legalității actului administrative”, se arată în finalul întâmpinării semnate de Marian Oprișan.
Referendumul va fi organizat
Președintele Consiliului Județean a declarat că nu comentează sentința niciunei instanțe de judecată din România. În opinia sa, decizia luată de Curtea de Apel Galați stabilește normalitatea. „Să le spună pedeliștii românilor de ce vor să încalce articolul 5 aliniat 2 din Carta Europeană a Autonomiei locale, pentru că România este membră a Uniunii Europene, iar legea europeană primează. Acolo, în lege, se spune clar că pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum acolo unde legea permite. Iar Legea 215 din 2001 a administrației publice locale spune clar că orice delimitare teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește numai prin lege și numai prin consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale, adică prin referendum, care se organizează conform legii. Acest text a fost preluat în legislația națională din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a afirmat Oprișan. Acesta a adăugat că referendumul cu privire la oportunitatea modificării limitelor teritoriale ale județului va fi organizat, conform legii. „Vom organiza referendumul în condițiile hotarârii Consiliului Județean, care face trimitere la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii pronunțate de instanță, în speță 11 octombrie 2011, data de la care curg toate etapele stabilite prin lege”, a arătat Oprișan.
Vrâncenii trebuie consultați cu privire la desființarea județului
La sfârșitul lunii iunie 2011, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Vrancea a respins ca neîntemeiată solicitarea Guvernului, depusă prin intermediul prefectului județului Vrancea, de anulare a hotărârii Consiliului Județean privind organizarea unui referendum în data de 17 iulie, cu privire la oportunitatea modificării limitelor teritoriale ale județului. În motivarea sentinței civile 1626/ 2011 se arată că instituția Consiliului Județean a respectat procedura obligatorie prevăzută de Legea nr. 52/2003, publicând și aducând la cunoștință proiectul de hotărâre încă din data de 16 iunie 2011. În același document se mai arată că articolele 13 și 14 din Legea 3/2000 statuează că problemele de interes deosebit din unitățile administrativ teritoriale care pot fi supuse referendumului local, se stabilesc de consiliile locale sau județene. „Este de netăgăduit faptul că problema supusă referendumului aprobat de Consiliul Județean prin Hotărârea nr. 83/2011 este de interes local și nu se poate organiza un referendum național cu această întrebare la inițiativa președintelui României. Nu este normal și legal ca locuitorii județului Constanța sau Suceava să fie consultați cu privire la desființarea județului Vrancea. La formularea întrebării, Consiliul Județean nu s-a raportat la alte județe sau la Regiunea de Sud-Est, ci doar la județul Vrancea, fapt care reiese și din nota de fundamentare care a stat la baza inițierii referendumului local”, se arată în motivarea judecătorului vrâncean.
Guvernul trebuie să respecte Carta Europeană a Autonomiei Locale
Instanța a mai stabilit că la adoptarea hotărârii 83/2011 a Consiliului Județean, s-au avut în vedere „doar interesele locuitorilor județului Vrancea și nu ale altor județe”, neputându-se organiza un referendum național, la care cetățenii României să se pronunțe cu privire la desființarea județului Vrancea. Mai mult, desființarea unei unități administrativ teritoriale nu poate fi considerată o problemă de interes național.
În motivarea instanței de fond se mai arată că inclusiv Carta Europeană a Autonomiei Locale, ratificată și de România prin Legea 119/1997, definește principiul autonomiei locale ca reprezentând dreptul și capacitatea efectivă a autorităților locale de a soluționa și gestiona în nume propriu, în interesul populației locale, o parte a treburilor publice. „Conform art. 5, alin. 2 din Carta Europeană a Autonomiei Locale pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum acolo unde legea permite. Această dispoziție a fost preluată în legislația internă prin prevederile art. 22 din Legea 215/2001 a administrației publice locale, conform căreia delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează conform legii”, se arată în motivarea Secției de Contencios a Tribunalului Vrancea.
Extras din argumentele pentru referendum
– „Problemele de interes deosebit din unitățile administrativ teritoriale care pot fi supuse referendumului local se stabilesc de Consiliile locale sau județene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui Consiliului Județean”;
– „Potrivit, atât Constituției României cât și Convenției Europene a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei și reprezintă un drept esențial atunci când vorbim de o societate democratică. În cazul de față, libertatea de opinie presupune tocmai dreptul cetățenilor județului Vrancea de a-și exprima votul cu privire la desființarea unității administrative în care locuiesc, drept care s-a dorit recunoscut și respectat de Președintele Consiliului Județean Vrancea”;
– „Guvernul României, al cărui reprezentant este prefectul județului, intenționează asumarea unui astfel de proiect de lege organică fără o dezbatere publică, în care instituții ale statului, societatea civilă sau cetățenii județului Vrancea să-și exprime opiniile și voința în legătură cu un astfel de proiect pompieristic. Astfel, nu este normal ca prefectul să critice un act al administrației publice locale pe motiv că nu a fost adus la cunoștința publică, deși prin actul respectiv se intenționează doar consultarea cetățenilor cu privire la o anumită situație, în timp ce Guvernul – al cărui reprezentant în teritoriu este prefectul – decide asupra situației respective, fără consultarea cetățenilor!”
