În ultimele patru articole am examinat sumar toate situațiile care se pot ivi în urma alegerilor din 2012, situații referitoare strict la desemnarea candidatului pentru funcția de prim-mi-nistru, atribuție constituțio-nală a Președintelui României.
Într-o concluzie generală, se poate aprecia că indiferent de rezultatul alegerilor viitoare, Președintele României este obligat să respecte normele constituționale, chiar și atunci când o alianță constituită și înregistrată legal înaintea alegerilor va avea majoritatea absolută în parlament.
Problema care se pune însă, având în vedere declarațiile publice ale președintelui în exercițiu, este aceea a responsabi-lității sale în cazul în care nu respectă dispozițiile art. 103 alin. (1) din Constituția României, precum și reacția alianței politice majoritare în parlament.
Pentru examinarea acestei situații, este necesar a se avea în vedere alte norme constituționale referitoare la constituirea Parlamentului României și la atribuțiile acestuia.
Astfel, după validarea scrutinului, parlamentul nou ales se întrunește în termen de 20 de zile după alegeri, fiind convocat de către Președintele României.
Având majoritatea absolută în parlament, alianța câștigătoare își poate alege atât președintele se-natului, cât și președintele camerei deputaților.
Potrivit dispozițiilor art. 95 alin. (1) din Constituția României, în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care se încalcă preve-derile Constituției, Preșe-dintele României poate fi suspendat din funcție de către Camera deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale.
În acest context, apreciem că desemnarea unui alt candidat decât cel propus de alianța politică câstigătoare a alegerilor, reprezintă concret o încălcare gravă a Constituției României, deoarece nu este respectat un principiu de bază al democrației și anume voința electoratului.
Așadar, în cazul în care președintele în funcție, nu respectă voința electora-tului și desemnează pentru funcția de prim-ministru un alt candidat decât cel propus de alianța politică câștigătoare a alegerilor, o treime din numărul deputaților și senatorilor poate declanșa procedura de suspendare. Având majoritatea în Parlament, alianța politică va suspenda Președintele României, urmând ca în cel mult 30 de zile să se organizeze referendumul pentru demiterea acestuia.
În același timp, potrivit dispozițiilor art. 98 alin. (1) din Constituție, în cazul în care Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitatea temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.
Din interpretarea normelor consituționale la care am făcut referire, rezultă și modul în care poate proceda, constituțional, democratic, alianța politică câștigătoare a alegerilor, pentru a impune premierul.
Astfel, după desemnarea de către preșe-dintele în funcție a unui alt candidat decât cel propus de alianța politică câștigătoare, Parlamentul va suspenda președintele în funcție, iar pe perioada suspendării, funcția de Președinte al României va fi preluată de către președintele Senatului, care va desemna candidatul dorit de alianța politică din care face parte.
Aceasta este singura modalitate constituțio-nală, prin care, în eventualitatea încălcării Constituției României de către președintele în funcție, voința poporului reprezentată de majoritatea absolută în Parlament, se poate impune.
Apreciem însă, că este de preferat ca Președintele României să evite încălcarea Constituției, pentru a nu se ajunge la o asemenea situație total nefavorabilă imaginii externe.
