Subprefectul Sorin Hornea confundă afacerile firmei de calculatoare cu activitatea unui profesor sau medic al căror scop este educația sau sănătatea cetățeanului și nu profitul patronului. Ajuns pe ușa din dos în Prefectură, după un ocol de câteva zile la AJOFM Hunedoara, subprefectul Hornea a început să dea declarații în presă prin care să explice că disponibilizările, concedierile din sistemul bugetar sunt necesare pentru că oamenii stau degeaba prin birouri. Aceste declarații ale reprezentantului guvernului în teritoriu vor să acopere valul următor de disponibilizări anunțat de la Palatul Cotroceni cu cea mai simplistă și falsă comparație, prin care salariații din sistemul bugetar sunt transformați în muncitori aducători de pro-fit. Comparația perfidă insinuează o presupusă vină a funcționarului de la ghișee, a profesorului care face naveta la școlile din sate pentru proasta gestionare a banului public. Culmea, este vorba tocmai despre instituțiile publice deconcentrat care sunt coordonate de Instituția Prefectului.
Confuzia dintre mediul privat și activitățile din sistemul bugetar arată că subprefectul pedelist nu știe că rostul unui funcționar public nu este să aducă profit instituției ci să ofere servicii mai bune cetățeanului care îl plătește. Profesorii, medicii, funcționarii publici nu sunt paraziți în spatele muncitorilor din mediul privat. Profesorii asigură educația copiilor iar rezultatul se vede în timp, nu poate fi cuantificat într-o monedă. Medicii nu aduc profit prin operații sau consultațiile din policlinici. Rostul unui doctor este de a avea pacienți sănătoși și nu de a aduce profit Ministerului Sănătății. La fel, datoria unui funcționar pu-blic dintr-o primărie este de a asigura servicii cât mai bune cetățenilor care vin la ghișee, deoarece acesta este cel care îl plătește prin taxele și impozitele plătite la buget.
Dar subprefectul Hornea vorbește de disponibilizări după ce pedeliștii și-au instalat toate neamurile și lipitorii de afișe pe diverse funcții de conducere. Conducerea Prefecturii uită că, deși angajările din sistemul bugetar sunt blocate prin celebra normă de 1 la 7, există excepția funcțiilor de conducere. Pentru aceste funcții nu se aplică algoritmul ci princi-piul carnetului de partid. Cel mai cunoscut exemplu este al pedelistului Mugurel Mălureanu. Acesta a fost angajat, la sfârșitul lui 2010, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vrancea deși nu era funcționar public. Însă obiectivul final era Direcția de Control Fiscal de la Direcția Generală a Finanțelor Publice Vrancea. În timp ce șefii Finanțelor anunțau concedierea a 20% din funcționari, pedelistul Mălureanu era transfe-rat, în această primăvară, „în interes de serviciu” la fiscul vrâncean. Tot traseul s-a derulat cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și cu binecuvântarea lui Alin Trășculescu, președintele partidului, cel care încearcă politizarea tuturor instituțiilor publice din Vrancea.
