Å¢i s-a întâmplat vreodată să ajungi acasă, după o zi de școală extenuantă, să mănânci în silă, să faci o baie fierbinte și apoi… să nu ai nimic interesant de făcut? Complet blazat, cu un program absurd, ai rămâne cu siguranță descumpănit, negăsind ceva plăcut care să îți învioreze ziua. Ei bine, pentru astfel de zile negre, există soluții albe: teatrul radiofonic sau, mai franc spus, teatru la un click distanță. Deși există un post online de radio, oficial și specializat în așa ceva: www.eteatru.ro, o colecție completă găsești totuși pe www.trilulilu.ro, unde e disponibilă o pleiadă întreagă de astfel de bijuterii. Îți poți personaliza playlist-ul, alegându-ți piesele după bunul plac: după perioadă, după dramaturgi, după subiect, după actori sau după bunul plac.
Mai mult decât un somnifer
Înainte gândeam ca majoritatea. Auzisem că teatrul radiofonic ar fi un fel de teatru fără scenă, cu actori pe care nu îi percepi ca prezențe fizice, ci doar prin intermediul vocii lor. Pe deasupra, lipsesc augustele scaune de plus roșu. Pe brațele cărui scaun te mai poți lupta cu vecinul pentru a câștiga puțin reazăm pentru coate? Așa, fără toate aceste detalii, rămân doar două ingrediente ale experienței teatrale: mesajul și vocea interpreților. Tot ce ai este cuvântul. Publicul trebuie așadar să fie cât mai atent, cât mai activ, dar cine să facă un așa de mare efort încât să stea să ciulească urechile mai mult de 5 minute?
Deprinsă să trăiesc într-o lume în care se vorbește mult, dar se ascultă prea puțin, devenise un automatism ca, după 5 minute, să mă detașez de orice ar spune un vorbitor mai locvace. La primele piese de teatru, mă rezumam să ascult doar 5 minute, după care adormeam ca un prunc. Inițial, m-am gândit să renunț… dar nu faceți o asemenea greșeală, pierdeți ocazia de a întâlni frumusețea, în starea ei sublimă! Perseverând, m-am lăsat prinsă în mrejele poveștilor propuse de dramaturgi precum Tennessee Williams, Arthur Miller, Eugene O’Neill, Oscar Wilde, Henrik Ibsen (acesta din urmă e pentru avansați, deci nu vă grăbiți să începeți cu el!). În loc de o grămadă de nume seci din manuale, ei au devenit o galerie de oameni minunați, cu un fin simț de observație al naturii umane.
Top 4 motive pentru care să începi să asculți teatru radiofonic
Poate nu ești convins încă, poate experiența mea personală nu rezonează cu stilul tău. Nicio problemă! Metodic, organizat, cu siguranță vom găsi împreună cel puțin 4 motive pentru care să asculți ocazional câte o piesă de teatru radiofonic.
1. Te tentează să participi la STEF? Ești deja celebru în liceu pentru carisma ta? Vrei să dai la teatru? Cred că tu poți fi primul interesat de ceea ce îți propun. Ce altă metodă mai bună de a fura meserie dacă nu minuțioasa ascultare critică a titanilor în acțiune? Când vei da admiterea la U.N.A.T.C. și vei fi întrebat ce experiență ai în domeniu, vei putea răspunde cu nonșalanță și totodată sincer că i-ai avut ca profi pe Victor Rebengiuc, Toma Caragiu, Åžtefan Iordache, Dem Rădulescu, Adrian Pintea, Tamara Buciuceanu sau Rodica Mandache. Dicția, emfaza, tonalitatea, frazarea… pe toate le poți studia de la tine de acasă, stând comod în fotoliu și oprind înregistrarea ori de câte ori ceva neobișnuit ca tehnică dramatică îți atrage atenția. Oferă-ți șansa de a evolua! Încearcă asta: http://www.trilulilu.ro/xfy1055/a483a3306bb3d3 („A cui e viața asta în definitiv?” de Claire Brian, distribuție magnifică).
2.Ai început să ai probleme cu prietenul/prietena? Nu mai înțelegi ce vrea? S-a schimbat la 180 de grade? Relația s-a poticnit și nu mai vrea cu niciun preț să o ia din loc? Nu citi reviste glossy, nu împrumuta manuale de psihologie de prin vecini, ascultă teatru de calitate, povești de dragoste, mai amuzante, mai grave, în care personajele își soluționează problemele în cele mai nostime, creative, expansive, explozive modalități.
Încearcă asta pentru început: http://www.trilulilu.ro/xfy1055/57965496ae8c2c („Romeo și Julieta bis”, adaptare după o piesă de George Ranetti, cu Radu Beligan). O să cunoști natura umană mai bine decât îți cunoști buzunarele blugilor.
3. Teatrul e o terapie excelentă care ajută la alungarea melancoliilor periodice de toamnă. Pentru bine dispunere, evită piesele greoaie, dense, profunde, gen Ibsen.
4. Dramaturgii din manuale, atât de recomandați de profesori, devin mai mult decât niște nume fară sare sau piper. Ei prind viață și îți vorbesc prin personajele lor, iar tu, nu numai că poți alege, în defavoarea cărții, să asculți adaptarea radiofonică (ceea ce, atenție, nu e mereu recomandabil, însă uneori foarte practic!), dar poți să transformi orele de literatură într-o plăcere și, pentru firile mai superficiale, un accesoriu. Nu oricine te poate jigni cu un invectiv din Shakespeare! Teatrul e mai bun ca moda: nu se schimbă în funcție de sezon, e chic oricând, oricum și se asortează cu orice stare de spirit.
Lunar, voi rezerva câte un articol special pentru această secțiune de… cum să o numesc?, de… înviorare. Ascultând piese de teatru radiofonic, ți se ascut o grămadă de simțuri, apar o mulțime de noi calități. Simțul de observație, puterea de concentrare, răbdarea sau distracția, absolut toate vin din oficiu! Așa că, începe să asculți teatru chiar azi! Nu ai ce pierde, dar Dumnezeule, ai atât de multe de câștigat!
Cristina STANCU
Colegiul Național Unirea
