Homo erectus, un strămoș dispărut al omului modern, care trăia în urmă cu aproximativ 1,9 milioane de ani, își gătea alimentele, potrivit unui studiu ce a fost publicat, luni, în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS). Unic în regnul animal, omul mănâncă multe alimente gătite , iar strămoșii lui au putut, grație acestui regim alimentar, să absoarbă mai multe calorii, care i-au oferit o forță mai mare și o speranță de viață mai lungă.
Însă momentul începând de la care gătitul alimentelor a avut o influență biologică notabilă asupra strămoșilor lui Homo sapiens a rămas învăluit în mister până în prezent, au precizat autorii studiului. Folosind o tehnică filogenetică – studierea legăturilor de rudenie dintre diverse ființe vii pentru a înțelege evoluția acestora -, autorii studiului, printre care s-a aflat Chris Organ, biolog la Universitatea Harvard din Statele Unite, au putut să determine timpul pe care oamenii și celelalte primate îl petreceau hrănindu-se. „Am aflat că omul modern consacră mai puțin timp pentru a se hrăni „, respectiv 4,7% din activitățile sale cotidiene, în timp ce pentru celelalte primate acest procent este de 48%. Această diferență lasă să se înțeleagă că o schimbare rapidă în evoluția obiceiurilor alimentare s-a produs în ramura umană, după separarea lor de cimpanzei, în urmă cu 6 milioane de ani. Astfel, printre strămoșii îndepărtați ai omului modern, Homo erectus prezintă o puternică reducere în ceea ce privește mărimea molarilor, care a continuat, deși în mod neregulat, până la Homo sapiens. „Am putut să arătăm că reducerea mărimii molarilor primilor strămoși ai omului – Homo habilis și Homo rudolfensis – se explică doar prin evoluția și mărimea corpului”, afirmă autorii studiului. Însă diminuarea molarilor între Homo erectus, Omul de Neanderthal și Homo sapiens nu poate să rezulte doar din evoluția cutiei craniene și a mărimii corpului. „Rezultatele noastre indică faptul că reducerea molarilor rezultă mai ales din adaptarea (dinților, n.r.) la hrana coaptă și gătită, care a micșorat considerabil timpul petrecut pentru a mânca, iar acest proces a început cu Homo erectus, în urmă cu 1,9 milioane de ani”, au concluzionat autorii.
