Pirul (Agropyrum repens) este o plantă ierboasă asemănătoare cu grâul, care spre deosebire de ruda sa nu face decât să producă neplăceri agricultorilor din cauza extinderii rapide și a rădăcinilor care invadează solul până la adâncimi mari.
Însă chiar dacă nu este un prieten al grădinilor și ogoarelor, pirul este totuși un apropiat al medicinei natu-riste furnizând, la nevoie, organismului o sumedenie de beneficii. Partea întrebuințată a plantei, rădăcina sau rizomul, trebuie recoltată primăvara și toamna, uscată la soare, mărunțită și păstrată într-un loc cu puțină umiditate. Rizomii conțin diverse săruri minerale (săruri de potasiu și fier) în cantități apreciabile, ceea ce determină acțiunea lor remineralizantă asupra sistemului osos și îl recomandă ca adjuvant în tratamentul osteoporozei. De asemenea, depozitează o cantitate însemnată de vitamine din grupul B, carotenoizi și mucilagii.
Pirul este un excelent remineralizant, expectorant, sudorific, antireumatismal, febrifug, și sedativ renal. Cea mai întâlnită formă de administrare o constituie ceaiul preparat dintr-o linguriță de rădăcină mărunțită la o cană cu apă fierbinte. Infuziile sunt recomandate cu precădere în cazul afecțiunilor respiratorii (rinită, bronșită etc), dischineziei biliare, dar și a obezității sau reumatismului. Pulberea de pir luată ca atare, un vârf de cuțit înaintea fiecărei mese, ajută bolnavii de hepatită virală și pe cei cu afecțiuni urinare. Administrarea pulberii din rizomi de pir duce la eliminarea acidului uric din sânge și la tratarea afecțiunilor hepatice, artritei, reumatismului și altora.
