Persoanele care refuză să declare recenzorilor datele cuprinse în chestionarele pentru recensământul populației ar putea fi amendate cu până la 1.000 de lei, potrivit legii, a avertizat președintele INS, Vergil Voineagu, îngrijorat de rata mare de refuz din recensământul pilot, mai ales la romi.
„Declararea datelor de recensământ este obligatorie. Există oligativitatea persoanelor de a declara datele de recensământ, precum există și posibilitatea de a ne verifica dacă-i păstrăm confidențialitatea. Este la fel peste tot în Europa”, a spus Voineagu. Potrivit lui Voineagu, recensământul de probă (din perioada 7 – 16 mai) a relevat un grad „îngrijorător” de mare de refuz privind declararea datelor personale, oficialul INS precizând că rata de refuz cea mai înaltă s-a consemnat la persoanele de etnie romă.
Potrivit legislației, refuzul furnizării personalului de recensământ a informațiilor prevăzute în programul de înregiustrare sau furnizarea de date eronate sau incomplete constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 la 1.000 de lei. Aceeași amendă se aplică și pentru persoanele care împiedică „în orice mod” efectuarea înre-gistrărilor și controlul datelor de către persoanele implicate. Sancțiunile pentru personalul implicat în recensământ sunt considerabil mai mari, respectiv amendă de la 500 la 1.500 de lei, și privesc nerespectarea prevederilor de confidențialitate sau utilizarea datelor în alte scopuri decât cele stabilite prin legea recensamântului.
Legislația stabilește că după finalizarea recensământului, formularele cu înregistrări sunt distruse, de către „instituțiile specializate”, iar arhiva optică a chestionarelor este predată Arhivei Naționale. „Rolul datelor este doar statistic, se pastrează confidențialiltatea datelor indivi-duale care sunt transmise de intervievați. Trebuie să explicăm fiecărei persoane că aceste chestionare nu au nicio repercusiune, datele transmise fiind utilizate numai în scop statistic. Se operează într-un regim de confidențialitate garantată”, a adăugat Voineagu.
Președintele INS a arătat că recensământul de probă a urmărit în principal identificarea problemelor de colectare a datelor, și nu a avut ca scop culegerea de date preliminare, dar ca o primă observație s-a constatat o scădere importantă a populației. Oficialul INS consideră că o relevanță deosebită o vor avea rezultatele privind migrarea internă, care va reprezenta suport pentru politicile publice regionale din viitor.
În ceea ce privește sporul natural negativ, Voineagu a arătat că o problemă importantă o reprezintă mortalitatea infantilă, unde procentajul este cu mult peste media europeană, situație care poate fi explicată nu doar prin sistemul sanitar deficitar, cât și prin pregătirea precară și lipsa de informare a tinerelor mame.
La începutul lunii august primăriile vor începe selectarea personalului care va participa la recensîmânt, pe baza unor criterii stabilite de INS.
Recensământul populației și locuințelor se va efectua în perioada 22 – 31 octombrie, iar în perioada 5-14 noiembrie va avea loc ancheta de control și verificare a volumului și ca-lității informației.
