Senatorul second hand Sorina Plăcintă a luat aproape zece miliarde lei vechi prin Fundația Zi Deschisă pentru un proiect de promovare turistică care începe cu o minciună grosolană. „Undeva către izvoarele Râmnicului se află Å¢ara Vrancei”, începe spotul publicitar pentru care un elev ar fi fost picat la examen și nu recompensat cu aproape un milion de lei din fonduri europene. Însă nu contează pentru PDL, doar sunt la putere și fac ce doresc. Banii europeni au fost acordați, prin Programul Operațional Regional 2007-2013, pentru creșterea numărului de turiști la Vintileasca în condițiile în care în localitate nu există niciun spațiu de cazare omologat sau vreo pensiune înregistrată la Asociația Națională a Agențiilor de Turism. Culmea, un simulacru de festival organizat la Vintileasca în luna iunie a avut un buget de 250 mii lei, mai mult decât manifestările de la Festivalul Bachus 2010.
Inventivitatea pedeliștilor este inimaginabilă atunci când vine vorba de afaceri pro-fitabile pentru propriul buzunar. „Monitorul de Vrancea” a arătat în mai multe articole cum senatorul second hand Sorina Plăcintă a obținut câteva milioane de euro în urma accesării de proiecte europene prin firmele deținute sau fundația la care este membru fondator. Unul dintre proiectele pentru care a primit aproape un milion de lei, adică zece mi-liarde lei vechi, „Vrancea – cultură, tradiție și folclor”, arată cum sunt direcționați banii europeni către camarila politică pedelistă de către politrucii puși la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013. Este un exemplu de ban public direcționat către grupuri de interese pedeliste, cel mai probabil în pregătirea campaniei electorale din 2012.
Proiectul „Vrancea – cultură, tradiție și folclor” a fost aprobat de autoritățile din Autoritatea de Management deși nu erau respectate criterii minime din Ghidul solicitantului. În mod normal, acest proiect trebuia respins și nu finanțat cu aproape un milion de lei. Însă, probabil după consultări cu evaluatorii, au hotărât să promoveze comuna Vintileasca din colegiul se-natorial al lui Plăcintă. Așa se împacă două lucruri, primește fundația bani iar se-natorul se laudă că a făcut ceva.
Pe scurt, fundația lui Plăcintă a luat aproape un milion de lei pentru organizarea unui simulacru de festival folcloric la Vintileasca, a unui spot TV, film documentar și participarea la un târg național de turism. Deși vizează promovarea unei ma-nifestări inventate special, proiectul face referire la obiective de pe întreaga vale a Râmnicului, respectiv comunele Dumitresti, Jitia, Chiojdeni, Vintileasca.
Culmea ignoranței este atinsă de fundația Zi Deschisă atunci când în clipul de promovare vorbește despre Å¢ara Vrancei, situată la izvoarele Râmnicului în condițiile în care, istoric, Vrancea arhaică este localizată în cealaltă parte a județului, de la Vidra spre Tulnici, Soveja.
Eveniment mai scump decât Bachus 2010
Cea mai mare țeapă este organizarea unui simulacru de festival folcloric la Vintileasca la care au fost invitați meșteri populari din mai multe comune. Bugetul acestui eveniment, conform site-ului proiectului, a fost 250 mii lei, adică 2,5 miliarde lei vechi. Suma este imensă atunci când este comparată cu bugetul alocat de Consiliul Județean pentru Fetivalul Internațional al Viei și Vinului – Bachus 2010, circa 200 mii lei. În timp ce la simulacrul de festival de la Vintileasca au venit meșteri populari din câteva comune vrâncene, la Bachus 2010 au participat aproximativ 100 de ambasadori, academicieni, producători de vinuri, importatori, retaileri, hotelieri și reprezentanți ai marilor restaurante din România și străinătate. În bugetul menționat pentru Bachus 2010 sunt incluse fondurile pentru standuri, pentru evenimentele organizate la Cotești, pentru Târgul Meșterilor Populari, Concursul de vinuri, Concursul „Cântece de viță veche” sau cazarea delegațiilor străine.
În schimb, participanții de la Vintileasca nu au amintiri prea plăcute de la eveniment. Culmea, deși era vorba de promovarea unei destinații tu-ristice, organizatorii nu au avut nici locuri de odihnă pentru meșterii po-pulari veniți de la zeci de kilometri. Motivul este simplu, lipsa de pensiuni. Mai mult, organizatorii nu au plătit nici până astăzi standurile realizate de către pădurarii de pe Valea Râmnicului.
Bani pentru promovarea turismului într-o comună fără pensiuni
O comparație între obiectivele obligatorii din Ghidul Solicitantului și informațiile de pe site-ul proiectului arată că nu au fost respectate mai multe criterii obligatorii pentru cei doresc să obțină banii europeni. Prima dintre condiții se referă la existența unui turism organizat în zona Vintileasca. Altfel spus, la existența de hoteluri, pensi-uni, a unei infrastructuri turistice. Nu în ultimul rând, trebuie să existe turiști interesați de această zonă. Turiști înregistrați la diferite unități de cazare.
Una dintre condițiile minime impuse de autorități pentru acordarea banilor europeni, conform Ghidului solicitantului, este că : „vor putea fi finanțate numai proiecte care vizează promovarea de resurse turistice, componente ale me-diului natural și antropic, care, prin calitățile și specificul lor, sunt recunoscute și valorificate prin turism”. Altfel spus, dacă există turiști care vizitează zona în mod organizat, înregistrați la pensiuni sau hoteluri, atunci se pot aloca fonduri europene. În plus, trebuie și un drum normal de acces către zona respectivă.
Ce se întâmplă la Vintileasca? Deși este o zonă superbă, nu există pensiuni omologate iar drumul impracticabil îi îndepărtează pe potențialii turiști. Lipsa unor spații de cazare este confirmată și de la Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Dragoș Horhocea, vicepreședinte al ANAT a rămas uimit când a aflat că aproape zece miliarde de lei vechi au fost alocate pentru proiect, în condițiile în care nimeni nu a auzit de vreun eveniment la Vintileasca.
„Vintileasca este o zonă de excepție, virgină din punct de vedere turistic. Aici se practică un turism aleatoriu, după ureche, la recomandare. Nu există pensiuni, spații de cazare autorizate”, ne-a declarat Dragoș Horhocea, vicepreșe-dinte la ANAT.
În aceste condiții rămâne un mister cum de a fost punctat acest proiect la criteriul obligatoriu privind „dezvoltarea și consolidarea turismului intern, creșterea numărului de turiști, crearea de noi locuri de muncă”.
Bani europeni pentru turismul abstract
De asemenea, proiectul fundației lui Plăcintă folosește termeni generali, abstracți și nu concreți, așa cum cere Ghidul. De exemplu, conform site-ului proiectului, produsul turistic promovat este : „folclor”. Termenul este general în condițiile în care Ghidul solicitantului precizează că „resursele turistice pot fi … monumente tehnice și de artă, muzee, elemente de folclor și artă populară. Produsul turistic propus a fi promovat trebuie să vizeze o atracție bine localizată/conturată în spațiu, cu impact asupra unei arii mai largi decât zona specifică resursei turistice”. Tot Ghidul spune că „un produs turistic nu se poate identifica cu teritoriul unei unități administrativ teritoriale. Produsul turistic obiect al cererii de finanțare nu trebuie să vizeze un element/structură abstract/abstractă ci un element/ structură concret/concretă”.
În schimb, conform informațiilor de pe site-ul proiectului, obiectivul specific al proiectului urmărește: „valorificarea potențialului turistic prin promovarea identității cultural-folclorice a mediului antropic, în scopul creșterii gradului de atractivitate ca destinație turistică, a județului Vrancea”. Nici urmă de element concret în acest amalgam de termeni abstracți în care se face referire la județul Vrancea, adică la o unitate administrativ teritorială.
PDL se pregătește pentru alegerile din 2012
„Monitorul de Vrancea” a arătat că, de fapt, scopul principal al proiectului a fost pregătirea pentru alegerile din 2012. De altfel, surse auto-rizate au arătat că asemenea proiecte au mai fost aprobate la nivelul țării, fiind realizate tot de fundații sau asociații apropiate de PDL. De altfel, aproape 200 mii lei au fost alocați pentru pliante, vederi, album foto. „Prin aceste proiecte de așa zisă promovare turistică se strâng bani pentru campania electorală din 2012. Sunt bani pentru broșuri, banere, lucruri care nu pot fi verificate. Cine poate verifica dacă s-au dat și unde s-au dat zece mii de fluturași?”, a explicat o persoană care lucrează în domeniul implementării proiectelor europene.
Tradițiile Vrancei arhaice ignorate de pedeliști
Comparativ, două elemente de tradiție populară specifice Vrancei arhaice, ignorate de acest proiect, sunt „Boteitul oilor” și „Vălăritul”, care au fost prezentate la mai multe evenimente naționale și internaționale. „Boteitul oilor” este un obicei care are loc la sfîrșitul lunii mai, la Negrilești, și care marchează începutul anului pastoral. Potrivit tradiției, pe 21 mai, ciobanii și turmele de oi primesc binecuvîntarea satului înainte de a porni în transhumanță. În prezența localnicilor are loc negocierea între proprietari și ciobani. Turma și ciobanii sînt apoi binecuvîntați de preot, pentru a fi feriți de vitregiile vremii și stihiile pădurilor. „Vălăritul” este un obicei de primăvară tradițional, propriu Vrancei arhaice și care pînă anul acesta fusese acoperit de uitare. Obiceiul este specific loca-lităților Năruja, Spulber, Nistorești, Nereju. Tradiția spune că, în a doua zi de Paște, tinerii gata de însurătoare, „vălarii”, formează un alai sărbătoresc și merg la gospodarii satului care au fete de măritat. Alaiul este condus de un vătaf, ales din rîndurile vălarilor în urma unui concurs, considerat cel mai destoinic flăcău, fizic și spiritual.
