Lucrările executate după cutremurul din 1977 pentru construcția noilor blocuri de locuințe au scos la iveală un altfel de Focșani. Unul subteran, cu catacombe lungi de sute de metri, folosite pentru a feri de ochii lumii sau ai autorităților mărfuri și, de ce nu, oameni. Din păcate, orașul subteran a fost distrus de comuniști în parte, fiindcă aceștia au vrut cu orice preț să ducă socialismul „pe culmile gloriei”… Tunelurile și beciurile care se ascund sub Focșaniul de astăzi vorbesc despre originea și întemeierea orașului. Îngrijorător este faptul că cele mai multe dovezi ale unei civilizații subterane au fost astupate fără milă, iar gurile de intrare sau ieșire au fost date uitării. Singurii care au mai protejat istoria veche a Focșaniului sunt câțiva patroni de baruri sau restaurante, care le-au conservat pentru a oferi consumatorilor o atmosferă specială. Puțini mai sunt cei care mai știu unde sunt tunelurile sau beciurile din Focșaniul vechi, iar cei mai mulți vorbesc din auzite.
Focșaniul este un oraș binecuvântat, cu o istorie pe măsură. Rezultat al contopirii satelor Stăiești și Brătulești, aflate pe hotar, așezarea cu numele Focșani este atestată documentar într-o condică negustorească de la Brașov, în 1456, și într-un document semnat de domnitorul Å¢ării Românești, Alexandru Vodă, la 1575. În urmă cu sute de ani, Focșaniul era un important punct comercial și militar. Astăzi este municipiu reședință de județ. Orașul subteran este brăzdat de tuneluri și beciuri care se întâlnesc în anumite locuri, însă nimeni nu mai știe exact pe unde. Istoria însă își cere dreptul de a fi descoperită și valorificată. Strada Brăilei a scos la iveală, de curând, arcada unui tunel subteran, iar în fața Restaurantului Zimbru asfaltul s-a scufundat peste noapte. „Eu am intrat într-un astfel de tunel când s-a lucrat la instalațiile de apă și canalizare. Pleca din fața Colegiului «Unirea» și mergea spre fosta Vamă a Focșaniului. Am mers prin el câțiva metri, după care mi-am dat seama că nu pot să respir și m-am întors”, ne-a declarat un fost cadru didactic. Administratorul Colegiului Național „Unirea” nu ne-a permis accesul în tuneluri. „Pe dedesubt este o magazie în care este un cazan mare de păcură dezafectat. Nu există nicio ieșire”, a fost răspunsul acestuia.
În prezent, în Focșani nu există un loc care să permită accesul într-un tunel subteran sau beci de mari dimensiuni. Toate gurile de intrare și de ieșire au fost astupate și, mai mult, pe unele s-au construit clădiri sau drumuri. Două locuri mai există în Focșani unde orașul își dovedește ca-litatea de fost nod comercial. Primul este sub un bar din Focșani, din strada George Coșbuc, unde a fost amenajată o discotecă, însă din cauza umezelii, intrarea în tunel a fost căptușită cu lemn. Cel de-al doilea este în strada Tăbăcari. Aici se văd clar ramificațiile care plecau din tunel, însă capătul este betonat. Åži aici este în curs amenajarea unui restaurant cu specific turcesc. Beciul a aparți-nut casei lui Vasile Nistor și a fost construit de familia Popescu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, pe două niveluri, fiind bine conservat și având guri de aerisire. Bolta beciului este în arce de cerc, iar zidurile sunt din cărămidă de mici dimensiuni. Beciul are 10 metri lungime, trei lățime, trei înălțime și un volum de 90 de metri cubi. Aici s-ar putea adăposti 23 de persoane în cazuri excepționale.
Bacinschi susține că ar promova tunelurile
Colonelul Jenică Lazăr, ofițer specialist la Protecția Civilă din cadrul Inspectora-tului pentru Situații de Urgență, și directorul ENET, Valter Popescu, s-au arătat destul de deschiși la acest subiect și ne-au indicat câteva locuri unde mai există astfel de fortificații subterane. Popescu lucrează de mai bine de 30 de ani la ENET și spune că în toată cariera lui nu a întâlnit prea multe locuri unde Focșaniul să întoarcă pagini de istorie. „Singurul loc unde am găsit un tunel pe sub pământ a fost între Teatru și fosta Prefectură. Ni s-au rupt atunci țevile și a fost nevoie de intervenție rapidă. A fost astupată cu pământ gaura de intrare”, ne-a spus Valter Popescu.
Jenică Lazăr știe, din auzite, că există astfel de tuneluri, însă cunoaște cu exactitate doar buncărele și gurile de evacuare din zona Pieței Unirii. „Am auzit și eu că sunt astfel de tuneluri, dar nu am găsit niciunul până acum. Am intrat odată într-un tunel, dar era foarte strâmt, se mergea în el culcat. Între Consiliul Județean și Hotelul Unirea a fost închisă trecerea pentru că hotelul este mai sus și apa intra la Consiliul Județean”, ne-a spus colonelul Lazăr. Ce a rămas din toată această zestre subte-rană lăsată moștenire de fostul Târg Stăiești? Mai nimic.
Primarul Decebal Bacinschi susține că în cazul în care va găsi urme ale unor tuneluri sau beciuri își va da tot interesul să le promoveze într-un circuit turistic. Singurul loc unde edilul a găsit astfel de „mistere subterane” este locul unde este acum amplasat Magazinul Milcov. „Când se construia la Milcov, am găsit un tunel înalt cam de un stat de om și lung de circa 25 de metri. În rest nu știu să fie tuneluri pe sub Focșani. Dacă are cineva o hartă a lor, îl aștept la primărie și dacă se identifică tunelurile sigur că vom lua în calcul promovarea lor”, ne-a declarat Decebal Bacinschi.
Prea puțin a rămas dintr-o zestre atât de mare
Despre secretele orașului de pe Milcov am vorbit cu eco-nomistul Vasile Vîlcu, fost director al Direcției Comerciale a județului Vrancea. Acum are puțin peste 80 de ani și știe cel mai bine unde și de ce s-au construit fortificațiile subterane. De unele ne-a povestit și nouă, de altele a preferat să nu-și aducă aminte. A găsit și scuza perfectă pentru a nu face acest lucru. „De la o vârstă, mintea îmi este ca de copil”, ne șoptește. Focșaniul a fost nodul comercial aflat pe drumul mătăsii, dintre Asia și Centrul Europei. Aici se făceau schimburi de produse, ca țesături din bumbac, mohair, mirodenii, scorțișoară, cuișoare, piper, smirnă și altele. Tot în Focșani se făcea comerț cu blănuri, haine, gulere, căciuli sau încălțăminte din piele. De aici, negustorii cumpărau vinul vechi de peste 100 de ani, îmbuteliat în sticlă neagră, cu dop de ceară și câlți, care era depozitat în beciuri cu o umiditate și temperatură constantă. Toate aceste mărfuri care tranzitau Târgul Stăiești trebuiau depozitate la loc sigur, ferite de hoți, sau transportate prin locuri ferite, astfel că au apărut beciurile.
Încă un motiv pentru care Focșaniul se află pe un oraș subteran ar fi acela că prin aceste tuneluri se făcea co-merț ilicit cu alcool, între Moldova și Muntenia. În felul acesta, oamenii evitau taxa de graniță, impusă între cele două țări. Pe vremuri, Milco-vul, care despărțea Moldova de Å¢ara Românească, intra în Focșani pe la Gară, trecea pe la Agenția de Voiaj CFR, pe sub Consiliul Județean, Prefectură și actualul Magazin Romarta și ieșea din oraș în zona străzii Brăila. De o parte și de alta a râului erau tuneluri suprapuse înalte de 4,6 metri și late de 3,6 metri, căptușite cu lespezi de râu și legate cu lut, adus din zona Ireștiului de azi. Motivul pentru care tunelurile erau duble este legat de creșterea siguranței. Primul era gol, bunurile fiind depozitate în cele de-al doilea. Patru astfel de tuneluri tip magistrale trec pe sub orașul Focșani. Primul pleacă din dreptul Cimitirului Sudic și ajunge până în spatele CEC-ului din Piața Unirii. Al doilea pleacă din zona Gării și ajunge la Agenția de Voiaj CFR. Al treilea pleacă din zona Pieței Unirii, trece pe sub Restaurantul Zimbru și se închide la fosta fabrică de te-racotă, în strada Mărășești, iar cel de-al patrulea pleacă tot din Piața Unirii și se închide în Cartierul Bahne, în zona străzii Panduri. Aceste tuneluri aveau ramificații pe sub întreg orașul și, în timp, au fost folosite pentru depo-zitarea vinurilor și chiar pentru cultivarea ciupercilor de Cooperația de consum. „O parte din ele sunt și acum folosite cu mici amenajări, pentru că s-au mai deteriorat în timp. Unele au fost chiar inundate, iar în altele au fost deversate fecale, resturi de animale și mizerii. Cei care vor să construiască în Focșani, trebuie să se intereseze bine sau să plătească studii geo”, a recomandat Vasile Vîlcu.
15.000 de locuitori se pot adăposti sub Focșani
Custodele de la sala de studiu a Direcției Județene Vrancea a Arhivelor Statului, Florin Dîrdală, a studiat mai multe documente care i-au întărit bănuiala că sub Focșani se află un oraș subteran, distrus în parte de comuniști. „…Pe locul unde se află astăzi hotelul Unirea era un beci imens, pe care echipele de lucru l-au aruncat în aer cu dinamită, pentru că nu au reușit să-l dărâme. Un tunel a fost găsit și la construcția complexului Zimbru. De asemenea, în fața fostei bi-serici «Domnească», aflată pe locul Farmaciei 24 de astăzi, au fost descoperite 6 beciuri, fiecare cu lungimea de 12 m, lățimea de 8 m și înălțimea de 2,80 m. Acestea comunicau între ele și cu exteriorul printr-un gang”, a arătat Florin Dîrdală. Åži Colegiul „Cuza” și Ateneul Popular au fost construite pe beciuri, deși cercetări amănunțite pentru deslușirea misterului nu s-au făcut. Cu zeci de ani în urmă, în caz de necesitate, catacombele de sub Focșani puteau adăposti 15 mii de oameni. „Orașul a fost, se pare, plin de asemenea beciuri care, conform unei corespondențe purtate între Primăria orașului Focșani și Cercul de Recrutare Județean Putna, în anul 1934, erau în număr de aproximativ 280 încăperi. Ce anume a determinat Cercul de Recrutare Putna să solicite o astfel de evidență? Nimic mai simplu. Comisia Superioară de Apărare Pasivă a României a solicitat încă din anul 1933, întocmirea de către organismele abilitate din întreaga țară a regulamentelor de apărare pasivă care prevedeau, printre altele și indicarea obligatorie a numărului, dimensiunilor și locurilor unde sunt amplasate adăposturile subterane din întreaga țară de orice fel ar fi acestea. Mai mult decât atât, s-au întocmit hărți ale orașelor, în care aceste locuri subte-rane erau marcate cu puncte de diverse culori, în funcție de capacitatea lor de a adăposti la nevoie, un anume număr de persoane. În hârtiile vremii s-a calculat și numărul persoanelor care se vor putea refugia în aceste adăposturi, în cuprinsul orașului Focșani fiind posibilă protejarea a aproximativ 15.000 de locuitori”, ne-a precizat angajatul Arhivelor Naționale.
Cele mai multe adăposturi se găseau pe strada Brăilei în număr de 25, 24 beciuri erau amplasate pe strada Mare a Unirii, 18 pe strada Cuza Vodă, 18 pe strada Carol I (azi B-dul Unirii), 10 pe strada I. C. Brătianu (azi Republicii ), 9 pe strada Grigore Bălănescu, azi strada Oituz, 7 pe strada Regina Elisabeta, azi parțial strada Independenței, 7 pe strada Sublocotenent Madgearu, azi parțial strada Argeș și 8 pe strada Vrancei.
Restul adăposturilor se găseau împrăștiate în întreg orașul.
În aceste vremuri în care asigurarea financiară ține loc de orice, chiar și de cultură, puțini mai sunt cei care manifestă interes pentru restaurarea, promovarea și exploatarea unei comori adânc îngropate…
