Cercetătorii de la Universitatea Victoria din Wellington /Noua Zeelanda/ au coroborat și analizat trei mari studii internaționale, realizate pentru a măsura indicele de fericire și bunăstare generală a populației în ultimii 40 de ani. Ei au ajuns la concluzia că în prima fază banii aduc fericirea, însemnând acoperirea nevoilor de bază precum hrana, locuința și sănătatea, dar după un anumit punct, influența lor asupra fericirii unei persoane scade și își pierde importanța. Până aici pare logic, motiv pentru care Ronald Fischer și Diana Boer, autorii studiului conchid că factorii care contează cel mai mult pentru fericirea unei persoane sunt autonomia (capacitatea de a face lucrurile fără a depinde de nimeni, atât fizică cât și psihică) și individualismul (li-bertatea de a decide). Potri-vit lui Emanuel Rechter, psiholog la Universitatea Andrés Bello, libertatea personală implică ‘marcarea anumitor distanțe pentru a putea lua singuri decizii’. ‘Problema apare când banii ne transformă în sclavi pentru a atinge țelurile marcate de societate, prin urmare oricât de mulți bani au strâns, într-un moment al vieții lor, oamenii nu vor fi fericiți’, explică el. Potrivit cercetătorilor, acolo unde există fericire există și un mai mare individualism. Cu alte cuvinte: banii oferă autonomia care este cea care ne garantează fericirea. Când nu ne mai putem controla viața /între altele, din cauză că suntem legați de bani) ne pierdem capacitatea de a atinge fericirea. Capacitatea de a fi fericiți fără a depinde exclusiv de bani este un lucru consemnat de toate sondajele.
