Scurt istoric al spitalului din Focşani

0
22619


Instituția, denumită la începuturi, Spitalul Județean și Comunal, s-a înființat în anul 1862 cu cinci paturi, fiind a treia unitate de acest gen din orașul Focșani, după Spitalul Profetul Samoil înființat în anul 1838 și aparținând Epitropiei Generale a bisericii Sf.Spiridon din Iași și  Spitalul Evreiesc, întreținut de comunitatea israelită și inaugurat  în anul 1871. 

De-a lungul timpului a avut subordonări  diferite, fiind între anii 1862-1907 sub administrația Prefecturii Putna , între 1907-1925 sub coordonarea Ministerului de Interne , între 1926-1930 sub administrația Primăriei Focșani , între 1931-1935 din nou sub administrația Prefecturii Putna, iar până în anul 1948 sub tutela Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Începând cu  anul 1949 și până în anul 1968 a depins de Secția Sănătate din cadrul Sfatului Popular al orașului Focșani, iar din 1968 până în prezent a fost subordonat Direcției Sanitare a județului Vrancea și Ministerului Sănătății.
Prima clădire a Spitalului Județean și Comunal a fost o proprietate particulară situată în apropierea actualului Liceu Unirea pe str. Alexandru Golescu, fostă în trecut str. Duiliu Zamfirescu care s-a mai numit și str. Spitalul Județean, imobil pe care Prefectura județului Putna l-a achiziționat curând în beneficiul acestei instituții. În istoricul acestei prime clădiri amintim momentul anului  1893, când avea un număr de 25 paturi, se afla în subordinea Direcției Generale a Serviciului Sanitar din cadrul Prefecturii județului Putna, se întreținea din fonduri județene și se administra de Comitetul Permanent al Județului Putna. Ca personal, existau un medic, un intendent, un  subchirurg, trei infirmieri, o spălătoreasă și un argat. Medicamentele erau finanțate de farmacistul Coleș cu 25 % rabat (reducere). Pe lângă serviciul spitalului s-au dat consultații gratuite la 790 bolnavi ambulanți și la o parte din ei s-au prescris și medicamente  gratuite în contul județului, dar numai la bolnavii din județ. Spitalul a fost frecventat în anul 1893 de 587 bolnavi dintre care 31 au ieșit nevindecați și tot 31 au decedat. După vârstă au fost 563 adulți și  24 copii. Spitalul a acordat zile de îngrijire în 1893 – 8041.
Cheltuiala spitalului s-a ridicat la 19.972 lei și 39 bani, adică 34 lei și 20 bani pentru fiecare bolnav al spitalului sau 2 lei și 50 bani pe zi pentru fiecare bolnav. Operațiuni chirurgicale au fost 23 și autopsii șapte. Clădirea spitalului fiind neigienică, Comitetul Permanent al Județului Putna a luat măsuri pentru construirea unui  nou local, lucru care s-a și înfăptuit în cursul anului 1895,noua clădire fiind amplasată în spatele vechiului spital. Atunci ca și acum, măsurile de austeritate ale vremii l-au afectat într-o măsură considerabilă, astfel încât în anul 1906 Spitalul Județean și Comunal avea doar 20 paturi, iar până în 1936  a funcționat cu un număr de 30 de paturi. Comparativ Spitalul Profetul Samoil avea în 1906, 34 paturi, iar cel  Evreiesc, șase paturi. De la 1 aprilie 1936, Spitalul Județean  s-a scindat în două secții , Interne și Chirurgie , fiecare cu câte 40 de paturi (total 80 de paturi ).
Înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, la cele două secții de Interne și Chirurgie s-a atașat si Subcentrul Antirabic ce deservea județele  Putna, Râmnicu Sărat și Tecuci, iar în anul 1940 s-a înființat  chiar și un spital dermato- veneric situat în strada Lascăr Catargiu, azi cunoscută sub numele de B-dul Gării. În anul 1942 numărul total de paturi a crescut la 140, iar personalul se compunea din doi medici primari, trei medici secundari, doi oficianți sanitari,  două moașe, trei persoane în serviciul administrației, nouă infirmiere și o persoană de serviciu.
Vom reveni în ediția de luni cu partea a II-a a materialului.

Florin DÎRDALÄ‚ 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here