Curtea Constituțională va relua, astăzi, discuțiile pe proiectul de revizuire a Constituției, joi judecătorii constituționali ajungând cu dezbaterile până la articolul 61.
Curtea Constituțională a luat în discuție, joi, proiectul legii de revizuire a Constituției, trimis de președintele Traian Băsescu, alături de avizul Consiliului Legislativ, pentru verificarea respectării dispozițiilor constituționale.
Președintele Traian Băsescu a transmis, în 9 iunie, Curții Constituționale proiectul legii de revizuire a Constituției, pentru verificarea respectării dispozițiilor constituționale privind revizuirea. Proiectul a fost transmis împreună cu avizul Consiliului Legislativ, anunța Președinția, într-un comunicat de presă.
Președinția preciza că, ulterior, proiectul de revizuire însoțit de avizul Cosiliului Legislativ și de decizia Curții Constituționale va fi înaintat Parlamentului, în vederea dezbaterii și adoptării lui.
Consiliul Superior al Magistaturii a analizat, din punct de vedere tehnic, prevederile proiectului legii de revizuire a Constituției și a pregătit o serie de observații pe care le va înainta Curții Constituționale, intenționând să solicite asistența constituțională a Comisiei Europene pentru Democrație prin Lege.
La aceste observații s-a ținut seama și de opiniile exprimate individual de magistrați și de asociațiile profesionale, susține CSM.
„De asemenea, CSM își anunță intenția de a solicita asistența constituțională a Comisiei Europene pentru Democrație prin Lege (Comisia de la Veneția), România având calitate de membru. Experții acestei comisii urmează să își exprime opinia cu privire la conformitatea proiectului de lege propus cu standardele europene menite să conserve și să întărească statul de drept”, potrivit sursei citate.
Asociația Magistraților: Proiectul de revizuire a Constituției aduce grave îngrădiri
Asociația Magistraților spune că, deși puterea judecătorească nu este indicată ca o componentă a puterilor în stat, proiectele Guvernului și Președinției de revizuire a Consituției îi aduc grave îngrădiri, transformând independența într-un simplu termen sinonim cu subordonarea și controlul politic. Asociația Magistraților din România (AMR) explică derapajele de la normele constituționale prin propunerile Președinției și Executivului.
De exemplu, AMR afirmă că propunerea unui număr atât de mare din rândul societății civile (șase față de doi cât prevede actuala reglementare constituțională-n.r.) în structura Consiliului Superior al Magistraturii reprezintă o diformitate de reglementare în privința puterii judecătorești, din moment ce nicio altă putere în stat nu include în structura ei reprezentanți ai societății civile, ci ele se conduc autonom, organele lor de conducere fiind selectate din rândul propriilor membri, iar raporturile cu celelalte puteri includ reguli constituționale exprese.
Totodată, AMR subliniază că prezumția caracterului licit al dobândirii bunurilor este un efect logic și un corolar al prezumției de nevinovăție, consacrată tot printr-o normă de rang constituțional. Așadar, modificarea preconizată relativizează prezumția de nevinovăție și o golește de conținut, relativizând în același timp și principiul constituțional al garantării dreptului de proprietate privată, ca drept fundamental.
„Pe de altă parte, filozofia textului este obscură, din moment ce din puterea judecătorească numai judecătorul este ținut a răspunde cu toate că procurorul are un statut identic, aparținând corpului de magistrați, activitatea judiciară incluzând și activitatea procurorului, rămasă în afara reglementării privind răspunderea. Normal ar fi fost ca proiectul în discuție să fi statuat asupra răspunderii materiale și a celorlalte puteri în stat ori a altor instituții ale statului care în orice modalitate obligă, determină ori statuează asupra unui drept ori situații care produce prejudicii, putând la fel de bine aduse sub auspiciile erorii sau, în limbajul Curții Europene a Drepturilor Omului, în expresii similare cum ar fi neexecutarea măsurilor generale de către statul român de a modifica o lege (jurisprudența abundentă a Curții Europene a Drepturilor Omului), neexecutarea hotărârilor judecătorești de către autoritățile statului ori de încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului prin aplicarea deciziilor Curții Constituționale, sau alte încălcări, ale puterilor statului, soldate cu prejudicierea părților”, se arată în comunicatul AMR.
