Legenda spune că Åžtefan cel Mare, după ce i-a bătut pe turci cu ajutorul vrâncenilor, a dat fiilor babei Vrâncioaia, cu litere de aur, cei șapte munți ai Å¢ării Vrancei. Åžapte munți cu șapte sate. Tot legenda mai spune că pe unul dintre cei șapte fii ai babei Vrâncioaia îl chema Spulber, și după el a fost numit și satul pe care l-a căpătat. Puțini știu însă, că în Spulber, urmașii vitejilor de atunci făuresc în fiecare zi propria lor legendă. O cioplesc din lemn ușor, care trebuie să fie „și strâmb și drept”, o ung cu rășină sau aracet și o învelesc în coajă de cireș. Ceea ce iese din mâinile lor se numește bucium, iar sunetul lui este la fel cu cel care a răsunat acum câteva sute de ani, chemând la luptă întreaga suflare a Vrancei. Spulber este printre puținele localități în care se mai fac buciume și unde chiar există o școală în acest sens. Există și o formație de buciumași, condusă chiar de primarul comunei, Vasile Rusu.
Comuna Spulber este printre puținele localități din țară în care tradițiile și obiceiurile deprinse din negurile vremurilor sunt la fel de vii ca în ziua în care au luat naștere. La Spulber, costumul popular se poartă cu mândrie, purtatul opincilor nu este motiv de glumă, hora satului este cinstită de toți locuitorii, iar la fiecare casă există cel puțin o persoană care știe să folosească un instrument ce are origini în vremuri demult apuse. Buciumul. Acesta este instrumentul care vine din istorie și care face istorie.
Buciumul este un instrument muzical folosit de păstorii români din munți. De origine dacă, a fost folosit în trecut în principatele din Moldova și Valahia ca instrument de semnalizare în conflictele militare. Deși are o vechime de peste 2000 de ani, acest instrument este folosit și iubit de locuitorii comunei vrâncene. Spulber este singura localitate din țară în care există o școală populară de artă care îi învață pe cei mai tineri să confecționeze buciume. Tot aici, există și o formație de buciumași, condusă chiar de primarul localității, Vasile Rusu. De la piticul de 11 ani și până la bătrânelul care se apropie de 90 de ani, buciumașii își trăiesc arta într-un mod extrem de natural. Pentru buciumași, cântatul la acest instrument nu este muzică, artă, pasiune, scop în sine, este parte din viața lor. Ca și aratul cu boii, cositul, adunatul fânului, sau clăditul clăilor, cântatul la bucium este parte din viața oamenilor din Spulber și fac asta de zeci de ani. Primarul comunei Spulber, Vasile Rusu, face parte din formație din anul 1964, adică de când avea 14 ani. Edilul șef spune că a moștenit buciumul de la feciorii babei Vrâncioaia și nu vrea ca acest instrument să se piardă vreodată, chiar dacă vremurile s-au schimbat, iar tinerii nu mai sunt așa de atrași de tradițiile și obiceiurile populare. „De la 14 ani fac parte din formația de buciumași. Am moștenit buciumul de la Spulber, feciorul Babei Vrâncioaia. Dintotdeauna a existat și o formație de buciumași. Până în 1968, când s-a desființat comuna și s-a desființat și formația. Din anul 2005, când s-a hotărât că Spulberul trebuie să fie comună și de când eu am fost ales primar, am acordat o atenție deosebită datinilor și obiceiurilor localității. De atunci, formația de buciumași a fost din nou pusă pe picioare și suntem mândri că putem continua ce au început strămoșii noștri”, a spus primarul Vasile Rusu.
Formația de buciumași are 18 membri. Cel mai tânăr dintre aceștia are 11 ani, iar cel mai vârstnic are 87 de ani. Printre buciumași se numără și o copilă, pentru care buciumul nu este prea greu. Astfel, din formație fac parte: primarul Vasile Rusu, Dănuț Vălesăreanu, Sorin Vulcan, Tudorel Chiriac, Cristea Tulache, Ion Neagu, Pavel Neagu, Petrică Zăgan, Maricel Neagu, Emil Asaftei, Andreea Chiriac și fratele ei Cristi Chiriac, Stan Chiriac, Emil Vălesăreanu, Gheorghe Măciucă, Petrea Păun, Cosma Cătănoiu și Adrian Păun.
Åžcoală pentru confecționarea buciumelor
Buciumașii din Spulber au participat la diferite manifestări artistice județene, interjudețene și chiar naționale, obținând importante aprecieri și premii. Formația de buciumași a participat împreună cu primarul localității și la manifestările prilejuite de Aniversarea Unirii Principatelor Române, ce au avut loc la Iași și la Focșani. De asemenea, a participat la Festivalul Primarilor artiști organizat în localitatea Aninoasa – județul Dâmbovița, la care a primit „Trofeul festivalului”, în anul 2008.
În cadrul Căminului Cultural din Spulber, funcționează un cerc al micilor meșteșugari confecționeri de buciume, sub patronajul Centrului județean de cultură și creație populară – având ca maistru pe meșterul popular Tulache Cristea. Deși este cel mai în vârstă membru al formației, meșterul Tulache nu se dă bătut. El îi învață pe copii cum se confecționează buciumele, pentru ca tradiția să fie dusă mai departe. „Avem atelier de confecționare a buciumelor cu tot ce ne trebuie, iar copiii sunt foarte interesați. La sfârșit, ei susțin un examen și primesc diplome care le atestă capacitățile. La cursuri vin 12 copii. Eu cânt la bucium de când eram de-o șchioapă. Am văzut unul vechi, din bătrâni și m-am inspirat de acolo”, ne-a spus Cristea Tulache.
Sub îndrumarea bătrânului, copiii din Spulber învață să confecționeze buciume, pentru a duce mai departe ceea ce le-a rămas de la strămoși. Buciumul nu poate fi confecționat dacă nu mergi în pădure. Astfel, copiii călăuziți de bătrânel merg în pădure, caută lemnul, care trebuie să fie și drept și strâmb, îl taie și îl aduc la atelier. Abia după aceea începe munca în adevăratul sens al cuvântului. „Ca să fac un bucium așa cum vreau eu, am nevoie de 4-5 zile. Pentru așa ceva, se folosește lemn ușor de paltin sau cireș. După ce îl rotunjesc îl despic în două cu fierăstrăul și îl scobesc cu cuțitoaia de scobit, ustensilă specială pentru așa ceva. După asta, îl leg cu verigi și îl dau cu aracet, că ține mai bine. Pe vremuri se dădea cu rășină. După toate astea, îl învelesc bine cu coaja de cireș, îl dau prin parafoc ca să se strângă coaja ermetic pe el, ca să nu răsufle. În capăt îi pun un muștiuc și este gata de cântat”, ne-a explicat Cristea Tulache.
Buciumașii, cartea de vizită a comunei
Membrii formației de buciumași fac asta strict din pasiune și din dorința de a duce mai departe tradițiile și obiceiurile locurilor. Ei nu câștigă bani din cântat și nici nu au sperat vreodată să facă avere. Buciumașii sunt oameni simpli, de la țară, care își rup din timpul lor pentru a face spectacol.
Perioada grea prin care trecem o simt și buciumașii. Din cauza lipsei de fonduri sunt momente când trebuie să renunțe la anumite activități pentru că nu au bani. De menționat că în comuna Spulber mai funcționează și grupul vocal „Mugurașii” din cadrul Căminului Cultural Spulber. Åži membrii grupului „Mugurașii” au participat la o serie de manifestări cultural artistice din județ și din afara județului, la emisiuni televizate, transportul fiind asigurat din bugetul local, prin grija primarului localității, buciumașul Vasile Rusu.
