România ar urma să devină un regim prezidențialist în arhitectura instituțională propusă de președinte prin proiectul de modificare a Constituției, apreciază Cris-tian Pîrvulescu, liderul Asociației ProDemocrația (APD), care afirmă că schimbările „finalizează filosofia constituțională” din anii ‘90. „Prin aceste modificări ni se propune, de fapt, ca România să devină un stat prezidențialist. Președintele se va afla în centrul puterii statului, în jurul său urmând să graviteze atât legislativul cât și executivul, iar rolul pu-terii judecătorești va fi pu-ternic diminuat prin pro-punerea de responsabilizare financiară a justiției”, a declarat, joi, politologul Cristian Pîrvulescu. În opinia acestuia, măsura cea mai periculoasă pentru democrație dintre cele propuse și prezentate, miercuri, de președintele Traian Bă-sescu este desființarea imunității parlamentare. „Puterea Parlamentului, cea mai importantă instituție a democrației, cea care, teoretic, realizează controlul asupra celorlalte două pu-teri în stat, va fi dramatic diminuată prin această măsură. Coroborată cu dreptul președintelui de a dizolva Parlamentul, ea reduce practic rolul Parlamentului la unul decorativ”, a apreciat Pîrvulescu. Președintele, în schimb, devine, în opinia lui Pîrvulescu, cea mai puternică instituție a statului, „prin suma mai multor modificări propuse”. „Având dreptul de a dizolva Parlamentul, dreptul de a convoca referendum și dreptul de a numi premierul, președintele ajunge deasupra tuturor instituțiilor statului”, a opinat Pîrvulescu, apreciind că, în cazul în care Constituția va fi modificată așa cum a propus președintele, „se finalizează filosofia Constituției din 1991”. Pîrvulescu a criticat, punctual, și alte propuneri de modificare a Constituției dintre cele prezentate miercuri de șeful statului. Referindu-se la inițiativa de a limita numărul actelor normative ce pot fi adoptate de un Guvern într-o sesiune parlamentară, Pîrvulescu a opinat că nu este altceva decât „un răspuns dat de Băsescu lui Emil Boc, premierul care și-a asumat de cele mai multe ori răspunderea în fața Parlamentului pe un proiect de lege din istoria postre-voluționară a României”.O altă propunere criticată de Pîrvulescu este „încălcarea dreptului cetățeanului de a se apăra de abuzurile, inclusiv financiare, ale statului”, consecință a propunerii de a limita dreptul instanțelor de a se pronunța asupra actelor care privesc politicile fiscale și bugetare ale statului.
