Zilele trecute toată presa noastră, mai puțin cea portocalie, a relatat pe larg despre o gafă fără precedent în România, respectiv cea de la Iași, unde organele abilitate ale statului s-au făcut de râs.
Asumarea acestei gafe de către șeful D.N.A. de la Iași, a scutit presa de a face alte comentarii sau scenarii legate de actorii acestui eveniment.
Dincolo de lipsa de profesionalism manifestată de cei care au regizat acest mod de înregistrare, rămân câteva probleme nelămurite peste care și presa a trecut, în opinia mea prea ușor.
Un prim aspect vizează persoanele stabilite a fi înregistrate în propriile birouri, respectiv cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean Iași, ambii membri ai partidelor din opoziție. Cei doi au relatat în presă că acest eveniment se înscrie în linia generală de intimidare a opoziției pe toate căile și cu toate mijloacele de către partidul de guvernământ. Mai mult chiar, au insistat asupra faptului că nu aveau atribuții prin intermediul cărora puteau săvârși acte de corupție. În condițiile în care organele abilitate ale statului au tăcut și nu au putut furniza informații care să conducă la o concluzie incipientă că sunt vinovați de săvârșirea unor infracțiuni de corupție, înclinăm să-i credem. Credem totuși că persoana decidentă care poate fi predispusă la săvârșirea unor asemenea infracțiuni, datorită în primul rând atribuțiilor specifice de serviciu, este întotdeauna președintele Consiliului Județean, oricare ar fi el și nu vicepreședinții. Dar aceste considerente se pare că nu sunt avute în vedere, motiv pentru care credem că au dreptate atunci când afirmă că sunt victimele unor înscenări politice puse la cale de oamenii servili ai puterii politice actuale.
Un alt aspect este legat de responsabilitatea celor care au comis această gafă, greu de conceput pentru niște profesioniști. Anunțul oficial a fost acela că se va demara o anchetă internă, afirmație care imprimă ideea că, acțiunea în sine a fost descoperită de cei în cauză datorită unor scurgeri de informații din interiorul instituțiilor abilitate ale statului. Acest anunț explică destul de clar că, este posibilă și o asemenea ipoteză, mai ales în actualele condiții, când unii sau alții, încearcă să-și mai spele păcatele și să se decoloreze. Cu toate acestea, o asemenea ipoteză este plauzibilă, dar o asemenea faptă întrunește elementele constitutive ale unor infracțiuni. Cu alte cuvinte, ancheta internă va trebui extinsă iar cei care au alimentat cu informații suspecții, vor trebui să răspundă penal. Mai mult chiar, avansăm ideea că va exista responsabilitate penală, chiar și atunci când se va constata o neglijență a unor angajați ai statului. Sincer să fiu, nu cred într-un asemenea deznodământ din mai multe motive pe care nu intenționez să le expun acum, ci cred că totul va fi dat uitării și nu va răspunde în următorii doi ani nimeni.
Nu în ultimul rând insistăm pe lipsa de profesionalism a autorilor acestei gafe. Domnilor specialiști în domeniu, existau mai multe variante mult mai elegante și mai sigure decât cea care a fost aleasă, pentru înregistrarea unor suspecți de săvârșirea unor infracțiuni de corupție sau la regimul siguranței statului. De ce nu a fost aleasă și pusă în practică una dintre acestea? Să fie vorba de neștiință, de lipsă de interes în rezolvarea cauzei s-au chiar s-a urmărit descoperirea de către cei vizați? La această dată este greu de dat un răspuns clar, dar mai târziu nu este exclus.
Ce trebuie reținut din toată această poveste este modul brutal în care puterea portocalie încearcă să-și intimideze competitorii politici din dorința fermă de a câștiga alegerile de anul viitor, modalitățile alese fiind din ce în ce mai dure.
Nu cred că există un român în această țară bântuită de portocalii care să nu-și dea seama de abuzurile pe care le fac zilnic, din dorința acerbă de a rămâne la guvernare pentru a evita unele răspunderi ulterioare.