Imaginea centrului vechi al municipiului Adjud sau, după cum spun unii, „Strada Mare” a apus demult, clădirile fiind la un pas de prăbușire. Acum, adjudenii asociază centrul vechi cu familiile de romi care locuiesc în acea zonă și care au transformat istoria acelor locuri în „carii” pentru imaginea orașului. Dacă trecutul era unul înfloritor, prezentul este unul trist.
Mulți oameni nostalgici își aduc aminte de centrul vechi al Adjudului, unde toți locuitorii orașului și ai localităților limitrofe se întâlneau în zi de târg. Din cauza faptului că târgul Adjud era o așezare importantă a privilegiilor comerciale din Moldova, multe persoane de prin împreju-rimi îl vizitau cu scopul de aprovizionare. Pe așa zisa „Stradă Mare” se aflau instituțiile cele mai importante ale municipiului și bineînțeles magazinele, drogheriile, croitoriile și altele. În centrul vechi se aflau magazinul „Universal”, care era foarte cunoscut în zonă, cinematograful ” Doina”, care a ajuns o ruină și care pe zi ce trece se degradează mai mult, clădirea „miliției”, care a fost lăsată și ea în paragină, primăria veche, clădire care este monument istoric dar care nu mai este locuibilă din cauza degradării. Primăria Adjud a dorit să reabiliteze atât cinematograful cât și clădirea veche a primăriei dar din păcate, unele proiecte sunt puse în sertarul de rezervă iar pentru altele nu sunt fonduri. „Proiectul pentru reabilitarea clădirii cinematografului se află în evaluare la Brăila din toamna anului trecut iar noi așteptăm răspuns pentru a începe procesul de modernizare. În ceea ce privește primăria veche avem un proiect de consolidare și modernizare a clădirii care se va desfășura de anul acesta până în 2013, deoarece este o investiție multianuală”, a spus primarul municipiului Adjud, Constantin Armencea. Proiectul referitor la sediul vechi al primăriei are o valoare totală de 1000 mii lei din care 600 de mii din bugetul local. Strada principală din centrul istoric al orașului, unde „se mișcau” în trecut toate acțiunile importante ale locuitorilor a ajuns unul dintre cele mai urâte și respingătoare locuri din Adjud, acest lucru datorându-se în mare parte familiilor de romi care locuiesc acolo. Clădirile care au păstrat de-a lungul anilor istoria acelor locuri sunt în paragină, unele dărâmate iar altele aduse în niște stări jalnice de către locuitorii romi. Adjudenii spun că vara este un risc să treci pe acolo deoarece locatarii zonei se strâng laolaltă, cu casetofoanele date la maxim pe ritmuri de manele și fac petreceri mai mereu, iar dacă văd vreun străin îl acostează sau îl amenință. „Dacă în trecut centrul era al tuturor, acum romii au pus stăpânire pe el. Pe timpul verii, când se strâng toți romii la petreceri, parcă vezi o imagine din Somalia și dacă ai drum pe acolo mai bine faci cale întoarsă deoarece acești oameni sunt foarte recalcitranți”, a precizat un adjudean.
Trecutul, imaginea nostalgiilor apuse
Foarte mulți adjudeni își aduc aminte de aspectul înfloritor pe care îl avea centrul Adjudului, unde se adunau toți oamenii gospodari, unii cu vânzarea mărfii, alții cu procurarea acesteia. Cele mai importante magazine se aflau pe acea stradă, care era vestită prin împrejurimi pentru târguielile ce se puteau face acolo. Unii oameni nu au uitat nici până acum anumite întâmplări sau lucruri care le-au înveselit copilăria. „Îmi amintesc cu nostalgie că veneam cu mama tocmai de la Sascut pentru a face cumpărăturile și îmi plăcea foarte mult să intru în magazinul Universal, unde găseam lucruri frumoase și să mănânc halviță sau cum se spune acum nuga, făcută de un localnic acasă. Nici până acum nu am uitat imaginea acelei străzi pline cu oameni, magazine iar printre toate trona vestitul cinematograf”, a spus, cu nostalgia acelor vremuri, Maria Popa din Adjud. Cei mai în vârstă sunt foarte norocoși că au putut să vadă acele locuri și clădiri în perioada lor de glorie, iar tinerii rămân doar cu poveștile istorisite de părinți ori bunici și cu regretul că nu au putut vedea cu ochii lor viața frumoasă și liniștită care a trecut peste Adjud. Tot ce a fost frumos odată s-a năruit deoarece aleșii țării nu au știut să păstreze farmecul trecutului ci au știut doar să distrugă și ultima picătură de istorie și amintire a acelor vremuri, după care mulți tânjesc și acum.
