Plantațiile de vie din zonele Jariștea, Å¢ifești, Bolotești, Urechești au fost afectate în proporții de peste 50% din cauza temperaturilor scăzute din această iarnă. Gerul a afectat mugurii și, practic, a compromis recolta pentru acest an. Specialiștii Camerei Agricole au analizat câteva plantații viticole arătând că pagubele sunt imense.
Directorul Gabriel Necula a declarat că, în zona Jariștea, cele mai mari pagube au fost produse la plantațiile din punctele Drumul Mierlii și Åžoseaua Vrancei. Aici recolta de struguri din soiul Chasselas este compromisă în totalitate iar la Fetească Regală și Aligote sunt pagube de 50-80%.
„Gradul de afectare depinde de expoziție și de sol. În aceste puncte gerul a afectat cultura de viță de vie și în anul 2009-2010. Este al doilea an consecutiv când fermierii din Jariștea vor obține producții foarte mici sau chiar deloc”, a precizat directorul Necula.
Acest dezastru este întâlnit și în alte podgorii vrâncene. Reprezentanții Direcției Agricole au precizat că sunt afectate în special viile care au avut de suferit și în cursul anului trecut.
„Din discuțiile purtate cu fermierii, au fost afectate mai ales viile din zona de șes și, în special, cele care au avut de suferit anul trecut din cauza manei sau făinarei”, ne-a declarat Mariana Botea, purtătorul de cuvânt al Direcției Agricole.
Pagube mai mari se constată în viile amplasate pe teren șes, la cele de la baza pantelor, diminuîndu-se cu cât sunt amplasate mai sus pe dealuri.
„Guvernul ar trebui să analizeze situația viticultorilor vrânceni care au suferit pierderi din cauza temperaturilor scăzute și să promoveze un act normativ care să declare calamitate naturală, venind astfel în sprijinul oamenilor. Sunt mii de oameni care trăiesc din viticultură și care nu vor avea din ce trăi dacă recolta este distrusă de ger”, a afirmat directorul Camerei Agricole, Gabriel Necula.
Recomandări pentru viticultori
Camera Agricolă recomandă câteva lucrări speciale viticultorilor care au suferit pierderi de până la 75% în plantații.
După pornirea în vegetație se suprimă coardele fără lăstari sau prin plivit se înlătură lăstarii slab dezvoltați. O altă lucrare este ciupirea vârfului lăstarilor sterili în vederea pornirii copilitului pentru refacerea lemnului de rod.
La unele soiuri acești copili pot fi purtători de inflorescențe, recuperând o parte din producție.Dacă pierderile de ochi sunt de peste 75%, se înlătură masiv elementele lemnoase ale butucului în vederea stimulării pornirii lăstarilor din mugurii dorminzi, iar coardele anuale se scurtează la 4-5 ochi. În cazul plantațiilor de viță de vie conduse pe forme semiînalte se lasă numai 1-2 lăstari care se vor dirija și lega de tutorele din dreptul butucului în ve-derea refacerii tulpinii. Acești lăstari se ciupesc la înălțimea corespunzătoare formării semitulpinii (60-80 cm) sau la nivelul primei sârme a spalierului în scopul emiterii de copili care vor forma coardele. Ceilalți lăstari porniți din mugurii dorminzi se ciupesc când au 5-6 frunzulițe, pentru a stimula pornirea și creșterea copililor care în caz că sunt purtători de inflorescențe vor putea asigura o oarecare producție de struguri. În anul următor dacă din aceste coarde nu se formează formațiuni de rod , ele se îndepărtează de pe butuc. Se execută și lucrarea de plivit a lăstarilor de prisos.
Mugurii de viță îngheață la – 15 grade Celsius
Reprezentanții Camerei Agricole au arătat că vița de vie în general nu este considerată o plantă rezistentă la ger. Astfel, mugurii de viță de vie pier la -15, -18 grade Celsius, coardele anuale la – 19, -22 grade Celsius, iar lemnul multianual la -20, -24 grade Celsius. Gradul de rezistență depinde de mai mulți factori, printre care soiul, intensitatea și durata înghețului, perioada în care survine în raport cu gradul de pregătire al butucului, gradul de maturare al coardelor.
