O nouă aberație guvernamentală legiferată, marca Boc – Legea zilierilor – vine, cică, să „ajute” angajarea necăjiților ce prestează cu ziua, însă are și obligații care vor ajunge, în final, să dovedească imposibilitatea aplicării prevede-rilor. Modificările aduse Codului Muncii au, din câte se poate constata, o singură țintă: descurajarea forței de muncă și a angajaților deopotrivă. Este adevărat că unele prevederi satisfac interesele angajatorilor, însă în egală măsură, multe modificări nu le sunt favorabile, dimpotrivă, rigidizează și mai mult relația de muncă. În plus, o mare parte vor pune mari probleme angajatorilor, în practică.
Vestea aprobării Legii zilierilor abia intrată în vigoare colindă satele și orașele și mulți se întreabă dacă era nevoie de o asemenea povară pentru niște oameni care găsesc doar ocazional de lucru. Oameni pentru care traiul și așa este greu și care, poate, la sfârșitul zilei, ajung istoviți la casele lor doar cu o pâine și câteva merinde pentru copilașii care nu știu cine-i ăla Boc și habar n-au de impozite noi. Unii țărani pe care i-am găsit, ieri, pe câmp la Cîrligele, nici nu auziseră de această lege. Fiind prinși cu treburile prin vie sau prin grădini, nu mai au timp de televizor sau de știri. Alții nu vor să recunoască parcă, cuprinși de teama că s-ar putea întâmpla ceva rău dacă ne-ar spune că vreodată au avut nevoie să ia oameni la muncă cu ziua ca să-și termine mai degrabă muncile agricole. Cert este că noua lege nu este binevenită pentru beneficiarii lucrărilor efectuate de zilieri. Ei se tem că dacă trebuie să le oprească acestora din suma zilnică cuvenită impozitul de 16%, prețul unei zile de muncă ar putea crește în timp ce zilierii consideră că vor munci degeaba, plătind impozit și fără să se aleagă cu vreo pensie. „Asta e o nouă escrocherie de la ei din Parlament. Nu mai au ce să-i facă țăranului. Din zi în zi e tot mai greu. De când mă știu nu am văzut și nici nu am auzit de atâtea impozite și atâta scumpete. Am ajuns să vină și să ne păzească și dacă ne văd că luăm o pâine sunt în stare să ne-o ia din mână. Eu am vândut pământul că sunt bolnav și nu pot să-l mai muncesc dar mă gândesc la lumea asta care e amărâtă. Pe Boc îl vedem la televizor cum îi ia pe toți în râs. Ä‚știa mai au un pic și ne iau gâtul. Să-i impoziteze pe cei care au tractoare nu pe cei care trudesc cu palmele pentru un bănuț”, ne-a spus Grigore Dragomir, de 65 de ani, din Cîrligele.
Lăstarii se taie cu 16% impozit
La gândul că viața e din ce în ce mai amară și nu sunt șanse de îndreptare, că pensia i-a fost micșorată, că nu mai primește medicamente compensate și că de ani de zile se chinuie să strângă bani pentru o operație, ochii bătrânului se umplu de lacrimi dar își ferește privirea de parcă ar fi o rușine să-l vadă cineva plângând de necaz. Åži totuși…l-ar invita pe premier pe ulițele satului său sau prin toată țara, să stea de vorbă cu oamenii să vadă câți plâng ca el, pe la porți. Pe moș Åžtefan Enache l-am găsit legând via. Chiar dacă are 81 de ani, nu se dă înapoi de la muncă și spune că pe o altă tarla este ajutat de niște băieți pe care i-a luat cu ziua. Întrebat dacă știe de Legea zilierilor, bătrânul dă din umeri. Când să se mai uite și la televizor când via „țipă” că trebuie legată și tăiată. „Nu prea mai am putere la anii mei așa că trebuie să mă ajute cineva. N-am auzit de legea asta. Eu îi plătesc pe băieți, le dau mâncare iar țigările și le cumpără singuri. Eu cred că nu ar trebui să-i impoziteze, sunt oameni simpli și muncitori, oameni cunoscuți, din sat. Să-i impoziteze pe cei care vin din Moldova și vor de muncă aici”, ne-a zis moș Åžtefan. Omul recunoaște că are, din când în când, nevoie de forță de muncă și fără teamă, ca un bărbat adevărat, spune și cât le-a plătit băieților: 30 de bani pentru fiecare butuc căruia i-au tăiat lăstarii în timp ce pentru legat a plătit 10 bani de butuc. Fiecare muncitor a luat în funcție de cât a muncit dar cu siguranță n-a fost vreo sumă cu care să se îmbogățească ci mai degrabă una cu care să-și târască sufletul de pe o zi pe alta. „S-au gândit din nou guvernanții cum să mai aducă ceva bani la bugetul de stat. Ar trebui pus patronul să plătească, nu omul care abia trăiește. Dar nu avem ce face, ies câțiva în stradă, țipă, și nu se face nimic”, ne-a spus Ionel Moldoveanu, de 40 de ani, de asemenea din Cîrligele, care efectua lucrări în vie cu tractorul. Omul ne-a spus că nu e angajat cu ziua ci lucrează propriul teren. Åži cum unde-i lege nu-i tocmeală, bieții oameni se vor obișnui și cu ideea de impozit, cu hrană mai puțină, cu bani din ce în ce mai puțini în portofel și cu tristețea pe față, pentru că așa popor trudit vrea Guvernul.
„Evidență separată, control, birocrație, hârțogăraie!”
Nici măcar Întreprinderile Mici și Mijlocii nu sunt încântate de Codul de Muncă al Guvernului Boc. Președintele PIMM Vrancea, Ion Roman, socotește că Guvernul a uitat de microîntreprinderile cu maxim nouă angajați și le bagă într-o luptă de Sisif printre hârtii și plăți la stat. Roman amendează și lipsa de departajare dintre companii și întreprinderi mici, drept pentru care spune despre Codul Muncii că îi dezavantajează. „Solicităm Guvernului o lege specială care să aibă probleme simplificate pentru angajare și desfacerea contractului de muncă, inclusiv raportări fiscale și plăți. Firmele mici vor să-și rezolve problemele operativ și nu să piardă timpul printre hârțoage, neproducând. Noi nu suntem dușmanii poporului să ajungem la pușcărie pentru că am dat de lucru la oameni!”, ne-a declarat Ion Roman. Nici legea zilierilor nu este pe placul angajatorilor și asta pentru că îi pune să completeze registre cu persoanele angajate câte o zi, registre pe care le pot achiziționa doar contra cost de la Imprimeria Națională. „Lucrurile se complică aici pentru că angajatorul trebuie să procure registrele, să le plătească și rămâne cu ele pe stoc. Piața muncii este descurajată pentru că din suma plătită unui zilier se scade impozitul de 16%. Zilierul nu vrea suma diminuată, rezultă că această forță de muncă temporară trebuie scumpită cu 16%”, ne-a mai spus Roman. Astfel, din cei 50 de lei pe care i-ar putea obține un zilier pentru o zi de muncă, angajatorul va opri 16%, adică 8 lei, pe care îi va duce la stat până la data de 5 ale lunii pentru luna anterioară. Zilierul va vrea tot 50 de lei pentru ziua sa de muncă și, deci, cei 8 lei vor fi plătiți tot de angajator. „Evidență separată, control, birocrație, hârțogăraie!”, a rezumat pe scurt președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii legea zilierilor.
Zilierii vor deveni voluntari cu acte în regulă
Ce spune Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vrancea despre cele două măsuri? „E lege și trebuie respectată!”, ne-a spus Eliza Botezatu, inspector șef interimar al ITM Vrancea. Tot ea ne răspunde și la întrebarea legată despre posibilitatea amendării presupusului angajat prins la locul de muncă fără forme legale. „Prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract de muncă reprezintă o încălcare a legii și se sancționează”, este răspunsul Elizei Botezatu. Astfel, conform noului Cod al Muncii, un presupus angajat care este prins de inspectorii ITM este sancționat cu amendă de la 500 la 1.000 de lei.Guvernul a uitat că încheierea contractului de muncă stă doar în puterea angajatorului și nu a angajatului și astfel a hotărât să-l amendeze tocmai pe cel care nu are de unde și nici nu cunoaște noile prevederi legale. Åži aici există o explicație, aceea că necunoașterea legii nu te absolvă de sancțiuni. „Cei care sunt prinși muncind fără forme legale vor fi sancționați pentru că au acceptat să presteze muncă fără a avea încheiat un contract de muncă”, susține „șefa” de la ITM. De asemenea, sancțiuni vor primi și cei care au la muncă zilieri fără a fi trecuți în registrul special, cumpărat de la Imprimerie. Conform legii, remunerația pentru zilieri nu trebuie să fie mai mare de 10 lei/oră, dar nici mai mică de 2 lei/oră. În cazul în care prietenii sau rudele vor fi găsite la muncă și nu sunt trecute în registru, inspectorii ITM îi vor amenda. Åži aici există o soluție, pe cât de practică, pe atât de amuzantă. Ideea a venit tot de la inspectorul șef al ITM, Eliza Botezatu. „Cei care vor să-și ajute prietenii sau rudele să-și facă contract de voluntariat”, ne-a declarat Botezatu. Activitatea desfășurată de zilieri nu conferă acestora calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru șomaj și nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Totodată, pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuții sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar.
Noul Cod al Muncii = o nouă aberație
Un istoric al felului în care a început dezbaterea pe noul Cod al Muncii ne arată că propunerile inițiale, care s-au păstrat și în documentele Guvernului cu foarte mici modificări, au venit din partea unei asociații patronale care se numește Consiliul Investitorilor Străini (CIS), o organizație care reunește peste 100 din cele mai puternice companii. Noul Cod al Muncii a fost preluat aproape integral din propunerile CIS, astfel că pentru muncitorii de rând nu vor fi avantaje ci, mai degrabă, dezavantaje. Åži micii întreprinzători vor afla că noul Cod nu este pentru ei, ci pentru „rechinii” cei mari. Pe termen mediu și lung, Codul Muncii va afecta serios piața muncii mai ales în pătura de jos. Tinerii care vor începe să lucreze acum vor rămâne captivi în joaca de-a contractele pe perioadă determinată, șomerii la fel, iar sindica-liștii vor fi foarte puțin protejați de patron, patronul se poate juca de pe o zi pe alta cu lista de sarcini, exigențe față de angajat și toate celelalte. Muncitorii din privat sunt de trei feluri, muncitorii la negru, mulți după toate statisticile, muncitorii la seminegru adică pe cartea de muncă ceva și încă ceva în alte modalități și muncitorii cu toți banii pe cartea de muncă. Un angajat la privat cu toate formele în regulă și cu un salariu bun este o excepție din păcate, în prezent. Mai mult, modul în care a fost adoptat Codul Muncii, printr-un exercițiu politic de tip asumare, ridică serioase semne de întrebare cu privire la suste-nabilitatea documentului pe viitor. Odată cu noul Cod a fost scoasă la rampă și legea zilierilor, o înșiruire de cuvinte „me-talice” care obligă angaja-tul și angajatorul la birocrație, plăți către stat și în final renunțarea la lege. Ieri, au apărut și normele de aplicare ale Legii 52/2011 pentru exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Legal vorbind, cel care angajează oameni cu ziua la muncă va trebui să-i înscrie în registrul de evidență și să le oprească 16% din bani, pe care îi va da la stat. Este clar că zilierul nu va accepta să primească mai puțini bani și astfel, impozitarea de 16% va deveni o scumpire a forței de muncă la angajator.
