Presa noastră de toate culorile și orientările politice a relatat în ultimul timp pe larg despre acțiunea D.G.A. desfășurată la frontierele de nord, vest și mai recent de est ale României. În funcție de patroni și interese, aceste acțiuni de amploare au fost apreciate sau dimpotrivă criticate, atât în presa scrisă cât și în cea audio-vizuală.
Astfel, cele mai multe au vizat coabitarea aspectului juridic al faptelor cu cel politic, în sensul că, acțiunile în sine au fost catalogate ca fiind un război fratricid în interiorul alianței portocalii. Ideea în sine nu este lipsită de substanță, dacă avem în vedere faptul că în ultimii ani promovările în funcții de cele mai multe ori de condu-cere, dar și de execuție acolo unde au fost interese, s-au realizat numai pe criterii politice. Este cunoscut faptul că în regimul politic actual orice promovare sau numire într-o funcție publică a fost făcută pe criterii de cele mai multe ori politice și în foarte puține cazuri de competență (acolo unde nu au existat variante politice).
Alte comentarii, puține la număr, au vizat aspectul exclusiv pozitiv al acțiunilor, cu o notă critică, deoarece trebuiau declanșate mult mai devreme.
În sfârșit, un ultim set de comentarii au fost orientate în direcția impactului acestor acțiuni în Uniunea Europeană, având desigur în vedere aderarea României la spațiul Schengen. Cu alte cuvinte s-a pus explicit problema dacă aceste acțiuni sunt de natură să aducă un plus de imagine României în ceea ce privește lupta împotriva corupției sau dimpotrivă o imagine negativă, care să confirme reticența Franței și Germaniei față de oportunitatea admiterii noastre în spațiul Schengen.
Față de aceste comentarii, desigur unele cu o tentă răutăcioasă, altele deși critice sunt foarte bine argumentate, avem un punct de vedere oarecum diferit, în sensul că, în opinia noastră există câte o notă de adevăr în fiecare dintre acestea.
***
Fără îndoială că despre corupția de la granițele țării s-au spus și scris multe, fenomenul ca atare luând o amploare inimaginabilă în ultimii ani, pe regimul politic actual. Privite din acest unghi, acțiunile de amploare desfășurate sunt deosebit de utile, contribuind din plin atât la prevenirea și combaterea corupției din acest sistem, cât și la creșterea imaginii instituțiilor statului în opinia publică românească.
În acest context, rămâne doar imaginea României în lume, foarte greu de evaluat la momentul actual în sensul că ea poate fi atât pozitivă, cât și negativă. O notă pozitivă poate viza doar curajul și profesionalismul organelor abilitate ale statului, care însă trebuie completat de ten-dința anchetei penale, sau mai bine zis, până unde se va proba că s-a extins corupția, până la ce nivel politic sau statal. Negativ poate fi privită prin prisma unor eventuale antecedente de acest fel din lume, în sensul că dacă acestea nu există la o asemenea amploare, înseamnă că România este cea mai coruptă țară din lume.
Cea mai importantă problemă care se poate pune, este aceea referitoare la locul de unde au început cercetările. Oare de ce nu au început cu Portul Constanța, zonă prin care, așa cum presa a semnalat, în decursul timpului s-au traficat diferite mărfuri, de valori uneori inimaginabile, cu prejudicii enorme aduse bugetului de stat? Nu s-a știut, nu s-a dorit, s-au urmează a se efectua verificări ulterioare?
Opinia noastră, bazată pe observațiile și criticile presei este aceea că cea mai importantă zonă propice contrabandei în România rămâne Portul Constanța, chiar și în condițiile în care fostele noastre vapoare nu sunt în patrimoniul statului român, fiind la rândul lor traficate de diferiți samsari și potențați politici ai timpurilor noastre recente.
Așteptăm cu încredere declanșarea unei anchete și în această zonă, chiar dacă suntem sceptici în ceea ce privește rezultatele directe.
