Toate prevederile referitoare la contractul colectiv de muncă unic la nivel național sunt abrogate, amenzi uriașe pentru munca la negru, termen de cel mult 36 de luni pentru contractele pe durată determinată, perioadă de probă de 90 de zile – această variantă a proiectului Codului Muncii urmează să fie analizată vineri de partenerii sociali cu premierul Emil Boc.
Perioada de probă ce poate fi stabilită pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, este de cel mult 90 de zile calendaristice, conform ultimei variante a proiectului Codului Muncii, obținut de Agerpres.
Conform proiectului, pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.
De asemenea, pe durata perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de muncă.
Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni. Proiectul de act normativ prevede că un utilizator poate apela la agenți de muncă temporară pentru executarea unei sarcini precise și cu caracter temporar, iar misiunea de muncă temporară se stabilește pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.
Primirea la muncă a până la trei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă va fi sancționată cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei, conform proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă se va sancționa cu amendă de la 500 la 1.000 de lei.
Guvernul elimină contractul colectiv de muncă
Toate prevederile referitoare la contractul colectiv de muncă unic la nivel național sunt abrogate în ultima formă a proiectului Codului Muncii, obținută de Mediafax, care urmează să fie discutat, vineri, de premierul Emil Boc și ministrul Muncii cu sindicatele. Articolul 238 din Codul Muncii în vigoare prevede că drepturile salariaților din contractele individuale nu pot fi inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă.
„Contractele individuale de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă. La încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaților au un caracter minimal”, potrivit articolului 238.
Åži articolul 239, care stabilește că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toți salariații, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizație sindicală, este abrogat în proiectul Codului Muncii.
Sindicatele resping proiectul Codului Muncii
Sindicatele nu sunt de acord cu scoaterea contractelor colective de muncă din viitorul Cod al Muncii, susținând că în acest fel regulile minimale ca timpul de lucru, condițiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficienții de ierarhizare care să departajeze lucrătorii vor dispărea.
În opinia sindicaliștilor, dacă ramurile nu sunt definite, iar contractul de muncă la nivel de unitate ajunge la mâna angajatorului, este posibil ca lucrătorii să fie plătiți sub valoarea lor.
Cele cinci confederații sindicale au anunțat că vor decide luni formele de protest, nemulțumite de modificările aduse Codului Muncii, care dezavantajează angajații.
