În România se înregistrează un deces prin infarct cerebral sau infarct de miocard la fiecare 10 minute. Din punct de vedere epidemiologic, accidentele vasculare cerebrale reprezintă la noi în țară prima cauză de deces în cadrul bolilor vasculare, adică al bolilor cerebro-vasculare și cardio-vasculare considerate la un loc.
Manifestările clinice ale proceselor de aterotromboză la nivelul sistemului arterial cervico-cerebral sunt foarte variate și de foarte multe ori ignorate de pacient sau de medic. Cele mai cunoscute manifestări clinice se încadrează în noțiunea de atac ischemic cerebral tranzitoriu (deficit neurologic reversibil în 24 ore) și atac ischemic cerebral constituit ce echivalează cu noțiunea de infarct cerebral, care se manifestă deseori prin hemiplegie (paralizie totală a membrelor de pe partea stânga sau dreaptă a corpului), tulburări de vorbire (imposibilitatea înțelegerii limbajului sau a comunicării prin intermediul cuvântului), tulburări de orientare spațială, tulburări de câmp vizual, etc. În cadrul manifestărilor clinice legate de aterotromboză există și o multitudine de manifestări psihice, încadrate deseori în noțiunea de demență vasculară cerebrală și care, în foarte multe situații, trec neobservate din punct de vedere etiologic.
Diagnosticul leziunilor arteriale este posibil printr-un examen clinic atent al vaselor cervico-cerebrale. De departe însă de a fi singura investigație de făcut, una dintre cele mai importante sarcini care îi revine persoanei care dorește să preîntâmpine un accident vascular cerebral este să își examineze cu atenție și să combată următoarele dereglări /afecțiuni /simptome constituind factori de risc major:
– hipertensiunea arterială,
– stresul necontrolat cu impact negativ asupra vaselor de sânge cerebrale
– diabetul,
– obezitatea,
– colesterolul crescut,
– fumatul,
– alcoolismul,
– consumul excesiv de cofeină,
– contraceptivele orale cu concentrație estrogenică mare,
– dislipidemiile fami-liale
– alți factori.
Deoarece aterotromboza este o preocupare științifică mondială, există în prezent strategii de diagnostic și profilaxie primară și secundară având drept scop redu-cerea mortalității prin bolile cerebro-vasculare de patru ori față de cifrele de mai sus. Printre măsurile de profilaxie cele mai relevante sunt cele de profilaxie primară, care au drept scop schimbarea modului de alimentație, activitate fi-zică și corectarea factorilor de risc. Cele de profilaxie secundară au ca scop evitarea recurentelor după apariția unui accident vascular.
Accidentul vascular cerebral reprezintă o afecțiune ce are ca rezultat – odată cu instalarea sa – perturbarea irigației sanguine normale în anumite teritorii ale arterelor creierului.
