Chiulul elevilor de la ore reprezintă o problemă pentru unitățile de învățământ din Adjud. Elevii, mai ales cei de liceu, simt nevoia să mai scape de câte un curs plictisitor. „Fuga” de la școală se datorează mai multor factori, care țin de fiecare elev în parte. Fenomenul a luat amploare în ultima perioadă, căci educația nu mai este văzută de tineri ca ceva important, schimbarea fiind produsă din cauza nepăsării guvernanților de acest domeniu.
Mai toți elevii au chiulit măcar o dată în viața lor de la școală, chiar dacă au făcut-o doar din curiozitate, să vadă dacă se întâmplă ceva. Una dintre cele mai des întâlnite cauze ale chiulului o reprezintă mediul școlar în sine. Atitudinea unor profesori sau a colegilor, care nu-i acceptă, îi pot determina să adopte o atitudine extremă față de școală. Decât să dea ochii cu colegii sau să-i „suporte” pe unii profesori, preferă să chiulească. Este mai bine, consideră ei, să-și petreacă orele prin baruri decât să meargă la cursuri. „Am mai chiulit de la școală, dar numai de la o singură materie, deoarece profesoara are ceva contra mea, din cauză că eu sunt mai tupeistă”, s-a destăinuit Elena D., din Adjud, elevă de liceu. Majoritatea liceenilor „fug” de la școală din cauza anturajului, nu vor să fie considerați tocilarii școlii și astfel, vor să demonstreze că sunt la fel ca și ai lor colegi. „Mie mi se pare ceva normal să chiulesc de la școală, pentru că în acest fel mă simt și eu mai încrezător în mine și îmi place că ceilalți colegi mă consideră «șmecher»”, a spus Andrei, de 17 ani, din Adjud. Sunt însă unii copii care fac din chiul un obicei frecvent. Lipsesc zilnic de la una sau mai multe ore. Colegii ajung să-i vadă rar pe la școală, poate mai des îi întâlnesc în afara incintei unității de învățământ.
Chiulul „dezmorțește” bugetul statului
Elevii cărora li se scade nota la purtare la 8, din cauza absențelor nemotivate, pierd alocația de stat. Familiile care au în întreținere copii de vârstă școlară și care beneficiază de alocație pentru susținerea familiei pot pierde acest drept din cauza absențelor școlare nemotivate ale copiilor, măsura fiind prevăzută în normele de aplicare a Legii nr. 277/2010. Potrivit acesteia, familiile care au în întreținere copii de vârstă școlară, beneficiază de alocație, în condițiile în care copiii frecventează fără întrerupere cursurile unei forme de învățământ organizată potrivit legii și nu înregistrează absențe nejustificate în cursul unui semestru, care să conducă la scăderea notei la purtare la 8. Elevii adjudeni nu sunt de acord cu noua reglementare deoarece după spusele lor, guvernanții ar trebui să se preocupe întâi de oferirea unui mediu educațional la cote înalte și mai apoi pot să impună aceste reguli drastice. „Mi se pare o prostie această nouă lege, deoarece dacă vreau să plec de la ore întâi încerc să mă învoiesc și mai mereu am reușit acest lucru. Oricum, la școală înveți numai teorie, pe care o poate citi oricine din carte, dar practică mai deloc. Sistemul educațional din România nu ne formează pe mai departe, ci doar ne învață cum să fim tocilari și practic noi nu știm să facem ceva concret”, a afirmat Diana B., elevă de liceu. Părinții spun că mare pagubă nu se va produce dacă copiii lor nu vor mai încasa alocația, deoarece suma este destul de mică, 45 lei. Aceștia mai spun că singurul lucru care îi poate determina pe elevi să nu mai chiulească este respectul față de părinți și o bună comunicare în familie. Chiar dacă profesorii încearcă pe cât posibil să oprească acest fenomen, este în zadar pentru că elevii găsesc nenumărate motive pentru a pleca de la ore. În opinia lor, chiulul întotdeauna va crea probleme.
Consecințe pe termen lung
Chiulul are efecte negative nu doar asupra educației copiilor, ci și a evoluției lor în cadrul societății, pe viitor. Specialiștii au observat că există o legătură strânsă între lipsa frecventă de la școală și un comportament negativ la maturitate. Mulți dintre tinerii care fac din chiul o obiș-nuință, consumă droguri sau sunt implicați în activități de genul vandalismelor sau furturilor. Aceste probleme comportamentale din tinerețe îi urmăresc pe adolescenți mai târziu, la bătrânețe. Unii pot „persista”, iar comportamentul lor să devină și mai violent. Alții ajung să aibă locuri de muncă mai prost plătite, șanse mai mari să fie săraci, probleme de sănătate fizică, dar și mentală.
