La Mulţi Ani!

0
1863


Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la români Îngropatul Anului, denumirea de Revelion aparținând timpurilor moderne. În săptămâna dintre Crăciun și Anul Nou, în satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru „urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția „mascații”. Din repertoriul jocurilor cu măști fac parte Capra, Cerbul, Ursul, Căiuții, Turca, Măștile umane, Malanca.

Ciclul sărbătorilor de Anul Nou este un timp ritual, împărțit simetric de Revelion în două segmente: perioada dintre Crăciun și miezul nopții de 31 decembrie și apoi până la Bobotează. În prima parte a ciclului, timpul se degradează: se mărește noaptea, sporește frigul și întunericul și, odată cu acestea, spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie, că va veni momentul când Soarele va dispărea definitiv de pe cer. Se face apoi simțit fenomenul solstițiului de iarnă, când Soarele începe să urce pe bolta cerului și ziua să crească puțin câte puțin, „cu cât sare cocoșul pe pragul casei” sau „cu cât se mișcă puiul în găoacea oului”.
Prin multe obiceiuri și cre-dințe care exprimă la început teama, dezordinea și haosul, iar după miezul nopții de Revelion optimismul, veselia, ordinea și echilibrul, oamenii acordă diverse semnificații fenomenelor naturale care se desfășoară independent de voința lor. În săptămâna dintre Crăciun și Anul Nou, în satele românești, cete de flăcăi se pregătesc pentru „urat”, respectând datinile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă. În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția „mascații”.
Din repertoriul jocurilor cu măști fac parte Capra, Cerbul, Ursul, Căiuții, Å¢urca, Măștile umane, Malanca. Jocurile cu măști se practică, în funcție de zonă, atât la Crăciun, între Crăciun și Anul Nou, dar în special în ziua de Anul Nou și a doua zi. În aceste jocuri, obiectul cel mai important este capul de animal cu cioc clămpănitor, făcut din lemn și purtat de un flăcău, însoțit de personaje mascate.

Cetele de mascați colindă în Vintileasca

Vintileasca este o localitate de munte unde tradițiile vrâncenești încă se mai păstrează cu sfințenie iar bătrânii și copiii mai poartă cu mândrie straiele populare. În preajma sărbătorilor de iarnă, an de an, ei își colindă vecinii. Pe vremuri, „Steaua”deschidea seria manifestărilor dedicate Crăciunului. Se colinda timp de o săptămână înainte, până în seara de Ajun. Acest obicei a dispărut o perioadă, dar a reînviat cu aproape 15 ani în urmă.
Un alt obicei de iarnă reînviat este colindul. Cântecele au fost învățate de la bătrâni. Co-piii pornesc la colindat pe la orele prânzului și se întorc acasă abia seara. Pe timp de noapte, este rândul tinerilor să plece la urat, ei fiind împărțiți în cete de câte 20 de persoane.
Plugușorul este urarea cu care copiii pornesc la drum în dimineața zilei de 31 decembrie. Astăzi, ca și în urmă cu 40-50 de ani, în seara de 31 și în noaptea de Anul Nou, flăcăii colindă fetele nemăritate, în speranța că una dintre ele le va fi aleasa.
În ziua de Sfântul Vasile, cetele de tineri mascați pleacă iarăși cu uratul. Mascații reprezintă personaje cum ar fi: moș, babă, urs sau ursar. Înainte de 1950 mascații erau doar moși, babe, barză și capră. Astăzi, au apărut personaje din lumea satului: polițist, primar, învățător, sportivi renumiți precum și personaje care trebuiesc criticate pentru anumite fapte și defecte. Capra a fost și rămâne un personaj de bază al tradițiilor de Anul Nou. Capul caprei este confecționat din lemn de mesteacăn, cioplit în formă cît mai apropiată de reprezentarea naturală a acesteia, partea de jos a botului fiind lucrată dintr-un lemn aparte, prins cu un cui în așa fel încât trăgîndu-se de sfoara cu care este prins, botul caprei să clămpănească.

Ursarii de la munte

Un personaj îndrăgit din ceata de mascați este ursul. Personajul este îmbrăcat în piele de urs sau din alte animale cusute pe o haină ori, pur și simplu. În picioare are mîneci de cojoc întoarse pe dos, iar pe mîini, bucăți de piele, ca labele ursului. În zona de munte a județului, în special în comuna Vintileasca, ursarul poartă o mască care are o coroană foarte mare, construită din pene de curcan, albe sau negre și care are o bâtă în mână, de care este prins un lănțișor cu un belciug, care pleacă de la nasul ursului. Pe haină și pe pantaloni sunt prinse  zdrențe de culoare neagră. Cîteodată, chiar ursul ține un băț lung și noduros între labe, pe care încearcă să se urce.

Anul Nou se sărbătorește în întreaga lume, dar diferit

Nu toate țările sărbătoresc în același timp Anul Nou și nici în același fel. Unele calendare se bazează pe mișcările Lunii, altele pe ale Soarelui, în timp ce altele și pe ale Lunii și pe ale Soarelui. În Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstițiilor și prezicerilor. În unele părți din Elveția și Austria, oamenii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfîntul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că Papa, care se numea Silvestru, a capturat un teribil monstru de mare, care va scăpa și va distruge lumea în anul 1000. Pentru că acest lucru nu s-a întîmplat, toți au fost fericiți, dar în amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume fantastice. În Grecia, ziua de Anul Nou este dedicată Sfîntului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii grecilor își lasă încălțările lîngă șe-mineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfîntul cel bun.

În Scoția anul vechi se arde

În Scoția, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, ce sunt apoi lăsate să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars și celui nou îi este permis să vină. Scoțienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această primă persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. În ebraică, Anul Nou se numește „Rosh Hashanah”. Este o perioadă sacră, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut și promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în si-nagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe și produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei. În calendarul islamic, care se bazează pe mișcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an.

„Îi iubesc pe cetățenii din Vrancea și iubesc Vrancea. Vrancea este casa noastră. De Anul Nou, le doresc tuturor vrâncenilor multă sănătate și încredere în viitor pentru că împreună putem trece peste dezbinarea națională și pe baza unui proiect politic serios să le facem, într-adevăr, în viitor oamenilor o viață mai bună. La mulți ani!” – Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here