Se poate susține cu date și fapte afirmația că nu există om care să nu fi avut – cel puțin o dată în viață – dureri de cap cauzate de oboseală, extenuare, stres ori febră, rezolvate cu antinevralgice sau cu medicamente liniștitoare (tranchilizante). Un procentaj ridicat din populația globului suferă groaznic din pricina acestor dureri.
Durerile de cap (cefalalgii, cefalee) împreună cu migrenele reprezintă cauzele cele mai numeroase pentru care oamenii cer sprijin medical, deoarece aceste suferințe pot fi ameliorate numai printr-un tratament bine individualizat, bazat pe un diagnostic precis. Dacă suferiți de dureri de cap, înainte de a vă trata singuri, mergeți la medic. Este decizia cea mai înțeleaptă pe care o puteți lua.
Manifestarea și cauzele durerilor de cap (cefalalgii)
Durerile de cap sunt reflectarea unor tulburări sau leziuni din interiorul creierului ori din afara lui. În majoritatea cazurilor, suferința nu este produsă de o singură cauză; ea poate apărea fie ca boală individualizată (cum este migrena), fie ca manifestare secundară a unei alte maladii.
Se poate spune că nici un alt simptom al altei boli nu îmbrăcă așa de multe feluri de manifestare ca durerea de cap.
Migrenele
Migrenele au particularități ce le deosebesc de celelalte forme de dureri de cap, și anume: apar periodic, aproape întotdeauna cuprind doar o jumătate a capului, fiind asociate cu fenomene oculare și ve-getative. Migrenele au și caracter ereditar, făcându-și apariția până la vârstă de 15-18 ani, rar până la 25 de ani. Migrenele fac parte din grupul durerilor de cap cauzate de tulburări ale dinamicii vaselor de sânge.
Migrena clasică are trei stadii distinct reprezentate. În primul stadiu, cel care precede durerea de cap, poate exista o stare de oboseală, nervozitate, pierderea poftei de mâncare, tulburări de vedere, amețeli, furnicături, amorțeli. Toate aceste semne alcătuiesc ceea ce se cheamă „aura” migrenei, care se repetă la fiecare criză. Urmează stadiul doi, dominat de o durere intensă, localizată la frunte sau în jurul orbitelor, dar de o singură parte, ce are caracter pulsatil, se accentuează mult la mișcarea capului, la zgomot, lumina pu-ternică, mirosuri, strănut sau tuse. În această fază dureroasă pot coexista vărsături precedate de grețuri, accelerarea tranzitului intestinal, lăcrimare intensă, edem la pleoape de partea opusă durerii capului, paloarea sau congestionarea unei jumătăți a feței, transpirații reci. Tot în această fază pot surveni și perturbări psihice de tip depresiv ori anxios, uneori de tip exuberant maniacal, chiar delirant.
Amețelile intense, scăderea sau exagerarea auzului, perturbările percepției vizuale, ale gustului, mirosului – toate acestea pot surveni în stadiul dureros al migrenei clasice. În ultimul stadiu al crizei mai persistă dureri moderate la frunte și orbite, alături de o stare de oboseală și somnolență extinsă pe durata a câteva zile.
În migrenele în care durerea nu este simptomul dominant, cele trei stadii de desfășurare ale crizei nu sunt bine delimitate, iar durerea nu domină aspectul clinic al suferinței.
În acest grup se includ:
– Migrena numită comună – cea mai frecventă migrenă, care apare mai ales la sfârșitul de săptămână, rolul stresului socio-familial fiind semnificativ în declanșarea crizei.
– Migrena oftalmoplegică este aceea în care se produc paralizii ale nervilor din mușchii oculari. În această migrenă, durerea este localizată în jurul unei orbite, debutează brusc, fiind însoțită de grețuri, vărsături puternice și tulburări oculare de aceeași parte a capului.
– Migrena vertiginoasă are caracteristice dominanța perturbărilor neurologice, amețeli intense, oboseală, apatie, furnicături, înțepături – toate acestea cu caracter paroxistic, pulsatil, survenind cu periodicitate.
– Migrena infantilă debutează la începutul copilăriei, caracterul ereditar fiind obligatoriu. (Mamele au și ele migrene, în proporție de circa 75%.)
Ele apar la copilul de un anumit tip: foarte inteligent, ambițios, veșnic nerelaxat, izolat, preocupat numai de școală („stres școlar”).
Frecvența crizelor este legată de unii factori precipitanți: multe ore petrecute în fața televizorului, răceli frecvente (guturaiuri, gripe), indigestii, alergii.
Toate aceste situații agravante ar trebui bine cunoscute de către părinții acestor copii. Migrena abdominală are caracteristice prezența dominantă a durerilor abdominale, a scaunelor diareice, a vărsăturilor (uneori cu sânge) – toate apărând paroxistic și periodic, etichetate adesea ca „nervi la stomac” (la vezica biliară, colon, dar fără leziuni care să justifice aceste fenomene digestive).
Tratamentul durerilor de cap
Bolnavii care acuză o durere de cap sunt sfătuiți ca, înainte de a începe să-și aplice singuri tratamente, să apeleze la medic pentru a li se stabili un diagnostic cât mai exact (tipul durerii – cefalalgie, cefalee sau migrenă).
Evitarea consultării medicale duce, mai devreme sau mai târziu, la o grea înfrângere în lupta pentru restabilirea sănătății. Tratamentul de bază urmărește prevenirea marilor crize, atenuarea și rărirea lor, folosind măsuri de înlăturare a factorilor favorizanți.
Regimul alimentar.
– Se vor evita alimentele ce pot constitui un sensibilizator alergic (concentrate de zeamă de carne, ciocolată, brânzeturi fermentate, bere, vin roșu).
– Se recomandă consumul de vegetale, fructe, cereale, tărâțe, pentru asigurarea tranzitului intestinal și evitarea constipației (în special la femei, în perioa-dele ce preced menstrele sau pe durată acestora).
Foarte important de reținut:
1. administrarea să se facă în stadiul incipient al declanșării crizei;
2. să vă puneți întrebarea cum stați cu stomacul și intestinele, deoarece multe medicamente analgezice produc lezarea acestor organe (hemoragii, perforații).
Cele mai cunoscute sunt aspirina, algocalminul, piafenul, codeina sau combinații de câte -trei (de exemplu paracetamol). Atenție la tratamentul copiilor, femeilor gravide (nu uitați exemplul nefericit malformațiilor datorate thalidomidei sindromul Reiter).
