Schimbarea Codului Muncii dă fiori angajaților. Amenințați se simt și liderii de sindicat care se tem că vor rămâne fără obiect de activitate dacă noul Cod al Muncii va intra în vigoare în forma în care a fost conceput de reprezentanții unor companii. Proiectul de modificare de la Ministerul Muncii nu-i mulțumește nici măcar pe președinții de patronate care cer modificarea Codului, însă într-o formă în care să avantajeze ambele părți implicate. Conform proiectului, drepturile angajatorilor față de angajați vor fi sporite, iar lucrătorii ar putea ajunge la mâna patronilor fără a putea protesta sau ridica pretenții. Noul Cod al Muncii este discutat de reprezentanții Ministerului Muncii cu sindicatele și patronatele. Abia după ce toată lumea dă undă verde pe proiect, acesta poate fi depus pe masa primului ministru. Premierul e cel care va decide când și în ce formă Codul va intra în vigoare.
Principalul motiv pentru care se cere modificarea Codului este dat de nevoia de flexibilizare a pieței muncii, lucru acceptat de toate părțile implicate. Cu toate că se dorește o adaptare la noile cerințe ale Uniunii Europene și la evoluția relației dintre angajat și angajator, propunerile ca maximizarea timpului de lucru pe zi la 12 ore par a fi aberații. „Nu suntem de acord cu ce vor să facă ei. Spun că vor să flexibilizeze munca, dar prin ce vor ei să facă încurajează munca la negru, le dă puteri depline angajatorilor să țină angajații la lucru cât timp vor ei, să-i plătească după bunul plac și să le desfacă contractul de muncă atunci când vor ei. Salariatul va ajunge în acest fel sclavul angajatorului”, ne-a declarat președintele Cartel Alfa, filiala Vrancea, Emil Răvoiu.
Liderul de sindicat mai spune că în condițiile în care i se interzice muncitorului să mai participe la greve, obiectul de activitate al sindicatelor va fi exclus. „S-a propus ca celor care vor participa la greve să li se desfacă contractul de muncă. Omul nu mai are voie nici măcar să-și ceară drepturile”, a adăugat Răvoiu.
Cât despre timpul de lucru prelungit până la 12 ore pe zi, specialiștii susțin că nu este posibil din cauza faptului că lucrătorii nu vor rezista și, în acest ritm, bolile profesionale și accidentele de muncă se vor înmulți. „Timpul de lucru de 12 ore pentru o zi este o mare aberație. Nu cred că ar putea fi modificat”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Vrancea și lider de sindicat Sed Lex, Mircea Moise. „Sunt împotriva tuturor modificărilor care ar putea restrânge drepturile salariaților”, a adăugat Moise. Proiectul noului Cod al Muncii stabilește că angajatorul va putea prelungi perioada de testare înainte de angajare.
Pentru o funcție de execuție, perioada de probă crește de la 30 la 45 de zile calendaristice, iar pentru una de conducere numărul zilelor de probă crește de la 90 la 120. De asemenea, angajatorul are dreptul să încadreze succesiv mai mult de trei persoane pentru același post în intervalul de probă.
„Proiectul este un fel de harcea-parcea!”
Sindicaliștii sunt nemulțumiți și de faptul că discuțiile purtate în cadrul Consiliului Economic și Social (CES) nu au fost luate până acum în seamă și drept urmare nu mai au încredere într-un dialog social concret. „Ce spunem noi în cadrul CES nu este luat în considerație, tot ce vor ei fac. Cu toate că sindicatele sunt chemate la discuții cred că nu vor participa pentru că la CES nu este un dialog social concret”, susține Emil Răvoi. Cu toate că avizul CES este doar consultativ, actorii economico-sociali cer mai multă aplecare către amendamentele făcute în cadrul întâlnirilor. Patronii cred că implicarea excesivă în programul de lucru și activitățile societăților co-merciale nu este de bun augur și cer menținerea programului de lucru de opt ore. „Dorim să se mențină programul de lucru la 8 ore/zi pentru că este un beneficiu atât pentru angajat cât și pentru angajator. Guvernul nu ar trebui să se preocupe de programul de lucru al patronilor. Noi vrem să evoluăm, nu să ne întoarcem”, spune Ion Roman, președintele Patrona-tului Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vrancea. Conform proiectului, angajatorul nu mai e obligat să-l recompenseze pe angajat pentru orele lucrate în plus în termen de 30 de zile, ci în interval de 60. De asemenea, perioada de preaviz va fi mo-dificată. Astfel, după ce se depune demisia, lucrătorul este obligat să stea la muncă alte 20 de zile, cu cinci mai multe decât în actualul Cod al Muncii, iar în cazul unei funcții de conducere, preavizul crește de la 30 de zile la 45. „Nu știm exact pentru cine vor ei să modifice Codul Muncii. Se propun fel de fel de măsuri care în loc să flexibilizeze piața muncii, mai tare o închistează. Proiectul este un fel de harcea-parcea”, ne-a spus Ion Roman. O altă propunere discutată la nivelul Ministerului Muncii este posibilitatea acordării zilei libere oricare alta decât duminica. Ziua în jurul căreia se poartă cele mai serioase discuții este joia, lucru ce nemulțumește Biserica Ortodoxă Română.
