Doar 24 din cele 68 de comune vrâncene au asigurată paza comunală. În celelalte localități, integritatea oamenilor, a bunurilor acestora, dar și a celor publice este asigurată doar de onestitatea oamenilor din comună. Primarii localităților fără pază comunală spun că nu au fonduri proprii, iar populația nu își mai permite să plătească încă un bir. Deja cetățenii nu mai au bani nici pentru plata taxelor și impozitelor deja umflate de Guvernul catastrofă Boc. „Primăria nu are bani, oamenii nu au bani pentru un nou bir”, spune primarul comunei Bolotești, Åžtefan Sîchin.
Doar 24 din cele 68 de comune vrâncene au asigurată paza comunală, integritatea oamenilor, a bunurilor acestora, dar și a celor publice bazându-se doar pe onestitatea oamenilor din comună și nu numai. Cu toate acestea, numărul persoanelor certate cu legea este în creștere, iar bunurile și integritatea oamenilor pot fi în pericol, atrage atenția Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Vrancea(ATOP).
„În ceea ce privește paza în mediul rural, se remarcă o recrudescență a fenomenului infracțional, situație cauzată atât de abandonarea activităților de pază de către consiliile locale dar și de înmulțirea numărului persoanelor fără un loc de muncă”, se arată într-un comunicat semnat de președintele ATOP, Åžtefan Buzărnescu.
Acesta atrage atenția că, în conformitate cu prevederile legii 333/2003, modificată prin Legea nr 9/2007 și a legii 40/2010, primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor pu-blice și ale cetățenilor și să răspundă pentru întocmirea planului de pază al comunei. „Cu toate acestea, pe linia pazei comunale, doar 24 de comune din 68 au paza organizată”, se arată în comunicatul ATOP.
Primarii nu au bani pentru paznici
Primarii se apără și spun că acest lucru se datorează lipsei fondurilor proprii, iar populația nu își mai permite să plătească încă un bir deoarece nu are bani nici pentru plata taxelor și impozitelor deja umflate de Guvernul catastrofă Boc. „Primăria nu are bani pentru a plăti câțiva agenți de pază, iar oamenii din comună nu au bani pentru un nou bir. Sunt mult prea săraci, iar ultimii doi ani de guvernare haotică și fără niciun rost i-au făcut și mai săraci. Oamenii nu au bani nici pentru plata impozitelor și așa umflate de guvernanți. Noi avem mulți șomeri și nu mulți angajați”, a declarat primarul comunei Bolotești, Åžtefan Sîchin.
Pe de altă parte, sunt situații precum cea de la Cîrligele, unde primăria asigură paza comunală deși nu figurează în lista de la IPJ. Primarul Åžtefan Moscu spune că paznicii au fost pregătiți la cursurile de specialitate și au un program de pază aprobat de șeful de post. „Din cauza lipsei de fonduri mai avem doi paznici care asigură traseul și un paznic la primărie. Am mai avut doi paznici dar, la începutul anului, pe unul l-am trimis în șomaj, iar al doilea a intrat în concediu pentru creșterea copilului”, a precizat primarul Moscu.
Paznici de ocazie
O altă comună fără pază comunală și la sediul primăriei este Biliești. Primarul comunei, Ovidiu Butuc, spune că abia reușește să plătească salariile funcționarilor, darămite să mai angajeze câteva persoane pe post de paznici. În plus, arată edilul, Biliești este o comună liniștită, „fără furturi, crime sau violuri”.
„Nu e nevoie de un om care să doarmă în primărie. La Biliești nu se comit infracțiuni. De-abia reușesc să îmi plătesc funcționarii. În zilele când există riscul producerii unor evenimente, de exemplu sâmbăta, când este discotecă, desemnez o persoană care asigură paza la sediul primăriei. De asemenea, în cazuri speciale sunt oameni pe care îi folo-sesc temporar ca paznici”, a afirmat primarul din Biliești.
ATOP cere primarilor să respecte legea
Din cauza crizei, 12 comune vrâncene nu au reușit să asigure nici paza la sediile primăriilor. Motivul este același, lipsa banilor. De asemenea, pe linia asi-gurării sediilor de primărie cu sisteme electronice la efracție, 32 de primării beneficiază de sistem de alarmă, iar alte patru au subsistem de TV cu circuit închis.
„Din statisticile efectuate a reieșit că acolo unde a fost organizată paza pe raza comunelor și au fost angrenate efective specia-lizate, furturile și chiar celelalte fap-te antisociale au fost reduse substanțial sau chiar eradicate. Tocmai de aceea, în numele ATOP Vrancea, susținem demersurile Inspectoratului Județean de Poliție pe această linie și la rândul nostru soli-cităm în mod public tutu-ror edililor din mediul rural să mențină și să asigure paza comunală așa cum cer prevederile legale în vigoare”, se mai arată în comunicatul semnat de președintele ATOP Vrancea, Åžtefan Buzărnescu.
Obligațiile legale
Instituțiile de utilitate publică, situație în care se găsesc și sediile de primărie, trebuie să fie asigurate cu sisteme de alarmă antiefracție și cu subsisteme de supraveghere video, iar arhivarea imaginilor înregistrate să se păstreze minim 30 de zile.
Paza comunală se asigură de primarul localității, în conformitate cu prevederile art. 18 din Legea 333/2003 iar personalul destinat să efectueze această activitate trebuie să fie atestat în profesia de „agent pază și ordine”.
„În localitățile rurale se organizează paza comunală. Primarul este obligat să ia măsuri pentru a asigura paza bunurilor publice și ale cetățenilor și răspunde pentru întocmirea planului de pază al comunei”, legea 333/2003.
Descentralizare fără fonduri
Obligația primarilor de a asigura paza în localități nu este însoțită și de fonduri de la stat pentru salarii sau pentru echipamentul paznicilor, în cazurile unde primăriile nu dispun de fonduri proprii. Mai mult, în această vară, prin rectificarea negativă, guvernanții portocalii au luat peste 34,4 milioane lei, adică peste 344 miliarde lei vechi, din fondurile alocate județului Vrancea. Aproape jumătate din această sumă, 13,4 mi-lioane lei, adică peste 134 miliarde lei vechi, a fost luată din TVA-ul pentru echilibrarea bugetelor locale.
157 de infracțiuni în flagrant
Infracțiuni în flagrant, pichetări și proteste, patrulări în zona școlilor, aplanarea unor conflicte de natură familială și infracțiuni la regimul silvic, sunt doar câteva din activitățile desfășurate de polițiștii din cadrul IPJ Vrancea în luna noiembrie. Datele au fost pu-blicate de Autoritatea Terito-rială de Ordine Publică Vrancea (ATOP). Conform datelor prezentate de ATOP, în luna noiembrie au fost executate 234 acțiuni cu efective lărgite, 1.962 controale directe, ocazie cu care au fost descoperite 224 infracțiuni, 157 dintre acestea fiind în flagrant. Tot în această lună, 144 polițiști, jandarmi și polițiști comunitari au asigurat măsurile de ordine cu ocazia celor 86 adunări publice, din care un miting, 13 pichete de protest, 15 manifestări cultu-rale, 49 manifestări sportive, 7 manifestări religioase.
Totodată, în zona unităților de învățământ au fost efectuate 333 patrulări, fiind organizate și 35 acțiuni și 144 ședințe de prevenire. S-a intervenit în aplanarea a 233 stări conflic-tuale – 90 intrafamiliale, 40 între grupuri de persoane și 103 din alte motive, izbucnite spontan. În cursul acțiunilor din cadrul Proiectului de Security Marketing pentru prevenirea cerșetoriei, în această lună au fost depistați 62 vagabonzi și cerșetori, 42 dintre aceștia fiind sancționați contravențional, 18 predați familiilor și 12 internați în centrul de primire a minorului delincvent.
Pe linia combaterii delictelor silvice, IPJ Vrancea a organizat și desfășurat acțiuni și controale în colaborare cu IJJ Vrancea, Direcția Silvică și ITRSV, ocazie cu care au fost înregistrate 81 infracțiuni și a fost confiscată cantitatea de 238,95 mc material lemnos.
În contextul ultimelor evenimente, în această lună, polițiștii de ordine publică au verificat la domiciliu 68 deținători de arme, nefiind înregistrate cazuri de persoane care să dețină în mod ilegal arme de foc. Prin intermediul serviciului 112 s-a intervenit în 1.429 de cazuri, din care 631 în mediul urban (toate realizate în primele 10 minute) și 798 în cel rural (797 realizate până în 15 minute).
