Meșteri populari din toate zonele țării au fost invitați la Festivalul Viei și Vinului. Fiecare dintre ei a adus cele mai frumoase obiecte populare pentru a reaminti orășenilor adevărata identitate a acestui neam. Vânzările au mers binișor, iar meșterii populari s-au bucurat că organizatorii le-au pus la dispoziție cele necesare șederii în Focșani.
Meșterii populari de prin satele Vrancei și nu numai au încântat privirile celor care au trecut pe la standurile amplasate pe Bulevardul Gării din municipiu. Cei mai tineri dintre vizitatori au avut ocazia să vadă pe viu cum se lucrează obiectele populare, cum se împletește un ciorap, cum se țese un ștergar sau cum se face un butoi. Văzând atâta trudă pentru a ține vie tradiția, unii dintre ei au scos din buzunare ceva bani pentru a duce acasă un strop din amintirile lăsate de strămoși. Pe lângă meșterii din județ, au putut expune și cei din județe îndepărtate, tradiția este numai una, poporul român fiind unic. Maricica Mărășteanu le-a arătat tinerelor femei care nici n-au auzit poate vreodată de ițe și spată, cum se lucrează la războiul de țesut. Femeia, care nu are decât 35 de ani, a arătat măiestria suveicii, țesând în fața celor care o priveau admirativ. „La un metru de ștergar e necesară o zi. Pot să-l termin și mai repede dar trebuie să stau numai de el. Materia primă ne-o asigură cei de la Åcoala Populară de Arte. Meșteșugul l-am învățat de la bătrânii satului și încercăm să păstrăm tradiția. Lumea a renunțat să mai țeasă dar mai găsim câte un război uitat prin pod”, spune Maricica Mărășteanu, din Cîmpuri. O altă tradiție cu care județul Vrancea a ieșit în față de multe ori și care a adus multe premii pe la festivaluri, este cea a măștilor de la Nereju. Åerban Terțiu, de 55 de ani, a adus pentru orășeni, aceste podoabe și chiar a putut fi privit în timp ce confecționa aceste obiecte. „De mic copil mă ocup de asta. Acum am 24 de elevi. Am învățat de la tata care l-a rândul lui a învățat de la bunicul său. La noi măștile se mai folosesc încă la clăci, înmormântări sau Chipăruș. Sunt folosite să alunge duhurile rele. Am vândut măști mai ales la stră-ini, lor li se par mai ieftine”, povestește meșterul popular din Nereju. Mesagerii tradițiilor au putut vinde obiectele unicat pe care le produc și bunătățile pe care le pregătesc. Astfel, la standuri s-au găsit și bucate, brânzeturi, dulcețuri sau murături. Fiecare cu priceperea sa și cu ceea ce a cules de la bunici pentru a transmite generațiilor care vor urma. Pavel Stăruială din Nereju a expus la vânzare cele mai frumoase fluiere, cofițe și putine în timp ce Tica Geană, din Soveja a adus mărgele pentru fete, prune uscate și râșnovi din pădurile de brad pentru pofticioși. Ambii ne-au declarat că se mulțumesc cu vânzările, mai ales că organizatorii le-au facilitat participarea prin cazare și masă gratuite.
Meșteri populari din toate părțile țării
Nu numai meșterii locali au fost invitați și ajutați de către organizatori să expună sau să vândă arta tradițională de prin părțile lor. Raluca Iorga, o tânără din Horezu, Vâlcea a participat, alături de părinții săi, la expoziție. A adus vestita ceramică de Horezu, atât de admirată și căutată. „Am mai fost și prin alte părți dar aici mi se pare foarte frumos. Am fost ajutați și sprijiniți cu cazarea și masa. Am adus vrâncenilor adevărata ceramică de Horezu, farfurii cu motive specifice localității noastre cum ar fi cocoșul și coada de păun”, ne-a spus Raluca. Printre curiozitățile de la festival au fost costumele țigănești. O femeie din București, a cărei familie se ocupă de toate aceste tradiții, a adus atât fuste cât și alte podoabe pentru tradiția romilor și nu numai. „La o fustă de țigancă intră 14 metri de stofă, o singură fustă având 1.400 de pliuri. Socrii mei se ocupă de aceste costume. Eu confecționez aici pe loc, cercei și alte podoabe din diferite pietre. Un costum țigănesc, de femeie, care conține cinci piese poate ajunge și la 800 de lei. Sunt destui care cumpără, noi am închiriat costumele pentru serialele țigănești care rulează în prezent pe un cunoscut post de televiziune”, ne-a spus Daniela Crăciun. Criză sau nu, vrâncenii au plecat acasă cu o fărâmă de tradiție. Multe dintre gospodine au cumpărat oale din lut pentru sarmale, sau măcar o podoabă feminină în timp ce bărbații au gustat sau au luat și pentru acasă un vin cum numai vrâncenii știu să facă.