Kinetoterapia este definită ca un ansamblu de proceduri ce promovează mișcarea ca element de bază al tratamentului. Ea constituie un important mijloc terapeutic recuperator medical al deficiențelor neuro-locomotorii, cardiovasculare și respiratorii, dar își găsește aplicarea și în cadrul recuperării, constituind în acest fel nucleul recuperării capacității de muncă.
Kinetoterapia urmărește lichidarea sau, dacă aceasta nu este posibilă ameliorarea unor deficiențe viscerale și neuro-locomotorii prin îmbunătățirea performanței viscerale a forței, preciziei și mobilității aparatului locomotor.
Formele principale ale kinetote-rapiei sunt:
– mersul pe jos în pas lent, în pas grăbit, alergarea, plimbarea etc;
– imitațiile și jocurile
– gimnastică generală și respiratorie în care se includ și gimnastica în producție;
– antrenament la bicicletă ergometrică pentru deficienții cardio-respiratori;
– gimnastică medicală selectivă, masajul;
– reeducarea mersului;
– reeducarea prehensiunii;
– hidrokinetoterapia generală și cea specială pentru anumite îmbolnăviri;
– sportul curativ
– dansul curativ
– ergoterapia în care se include și terapia ocupațională.
