Aproximativ 400 de credincioși au protestat, ieri, în fața Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei, nemulțumiți fiind de faptul că părintele Macarie Beșliu a fost mutat de la Mănăstirea Poiana Mărului la Schitul Muntioru. Oamenii, adunați din mai multe județe ale țării, au dat asigurări că nu se vor liniști până când nu-l vor vedea pe părintele Macarie acolo unde îi este locul, respectiv la al doilea Athos din lume, Mănăstirea Poiana Mărului. Deși nimeni nu a stat de vorbă cu ei, porțile Episcopiei fiind închise, credincioșii au spus că vor ajunge și la Patriarhul României, Înalt Preasfințitul Daniel, pentru a-și face dreptate.
Aproximativ 400 de credincioși din mai multe comune vrâncene, dar și din București, Covasna ori Brașov au protestat, ieri, timp de două ore în fața sediului Episcopiei Buzăului și Vrancei. Deși au fost sfătuiți să meargă la Episcopie pentru a discuta pe această temă, ieri, când au ajuns acolo, credincioșii au găsit porțile închise cu lacăte „cât căciula”, așa cum au spus chiar ei. Fețele bisericești nu au ieșit la discuții.
Dotați cu stații de amplificare a vocii, bannere și poze cu părintele Macarie Beșliu, oamenii l-au rugat pe episcopul Buzăului și Vrancei să nu le ia credința și să nu facă din Poiana Mărului o mănăstire de maici. Protestul credincioșilor a început cu rugăciunea Tatăl Nostru și a continuat cu cântece bisericești și lozinci, prin intermediul cărora oamenii au insistat ca situația de la Poiana Mărului să fie rezolvată. Credincioșii au avut și o scrisoare pentru episcop, dar cum la fața locului nu era nimeni din partea Episcopiei, aceasta a fost lăsată în porțile închise cu lacăte. Pașnici, oamenii l-au rugat pe episcop să-l aducă înapoi la Poiana Mărului pe părintele Macarie și să nu le ia cre-dința. Să le îngăduie ca duminicile să poată merge la biserică, acolo unde ei își găsesc liniștea, nu să stea să strige în fața Episcopiei. Oamenii se așteptau să găsească lacătele pe porți și de aceea i-au transmis episcopului Buzăului și Vrancei un mesaj. „Noi, fii ai bi-sericii strămoșești, cetățeni din comunele Nereju, Vintileasca, Jitia, Dumitrești, Andreiașu, Bisoca, precum și din Focșani, București, Brașov și Covasna, vă aducem la cunoștință nemulțumirea noastră sufletească față de decizia luată în anul 2009, de a schimba Mănăstirea de la Poiana Mărului, din Mănăstire de călugări în Mănăstire de Maici”, se arată în mesajul transmis de credincioși.
Lacrimi pentru Macarie
Nemulțumiți de faptul că duhovnicul lor nu mai este acolo unde îl găseau de fiecare dată când aveau nevoie de el, unii dintre cre-dincioși nu s-au putut abține să nu plângă pentru nedreptatea care li s-a făcut. Oamenii mai spun că prin această decizie, luată în 2009 de Episcopului Buzăului și Vrancei, s-a încălcat grav Testamentul Cuviosului Vasile. „Această mănăstire, leagăn al spiritualității și culturii românești, a fost înființată și dezvoltată de Cuviosul Vasile de la Poiana Mărului, pentru a cărei sfințită viețuire Biserica Ortodoxă Română a hotărât să îl canonizeze. În testamentul sfinției sale a hotărât ca această mănăstire să fie până la sfârșit una de călugări, dorință ce i-a fost îndeplinită până în zilele de astăzi, timp de aproape 300 de ani. Nu înțelegem de ce tocmai Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei a dorit să-i încalce ultimul cuvânt și să o transforme în mănăstire de maici și ne temem că această decizie pri-pită a fost luată fără cunoștință asupra testamentului Cuviosului Vasile”, se mai arată în scrisoare.
Macarie, stareț de 20 de ani
Oamenii spun că părintele Macarie Beșliu este stareț la Poiana Mărului de 20 de ani, că este demn și un duhovnic înțelept, care prin trudă a reușit să dezvolte Mănăstirea de la Poiana Mărului, prin construirea unei noi biserici, cu hramul Sfântului Ilie. „Acest om are rea-lizări incredibile și a avut timp și de muncă și de rugăciune. Pentru toate acestea, odinioară l-ați elogiat și l-ați înălțat la rangul de Protosinghel. Acum însă s-a abătut o astfel de ispită asupra sfinției sale și este obligat de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei să părăsească Mănăstirea Poiana Mărului și să se mute, ca egumen, tocmai la Muntioru, lăsând în urmă nemulțumirile noastre de a pierde un asemenea om, care ne-a format duhovnicește și ne-a alinat sufe-rințele și necazurile. Răutate există în lumea aceasta și a existat, dar ca acum poate niciodată. Ca să muți un om de o așa valoare morală și duhovnicească și să negi toată munca și nevinovăția lui, pare nu o nedreptate ci un mare păcat”, au mai spus credincioșii.
Cei aproximativ 400 de credincioși l-au rugat pe episcop să țină cont de dorințele lor ca de a unor oameni care au contribuit atât sufletește cât și trupește la consolidarea Mănăstirii de la Poiana Mărului, cât și a celorlalte lăcașuri de cult și să binevoiască să se aplece asupra hotărârii Sfântului Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, care a pecetluit ca acest schit să rămână de călugări.
Scrisoarea lăsată în lacătul de la poartă
Pentru că niciun reprezentant al Arhiepiscopiei nu s-a arătat la față, credincioșii au lăsat scrisoarea într-unul dintre lacătele de la porți.
După ceva timp, după două rânduri de porți bine închise, și-a făcut apariția un preot care le-a dat de înțeles credincioșilor că nu poate veni să stea de vorbă cu ei pentru că era și el prizonierul lacătelor.
Unul dintre credincioșii prezenți la protest a precizat că interesele reprezentanților Episcopiei nu mai coincid cu cele ale credincioșilor. „Noi nu cunoaștem interesele lor, dar știm că nu mai coincid cu ale noastre”, a spus Constantin Petrescu.
După două ore de stat în fața Arhiepiscopiei, credincioșii au plecat către case, nu înainte de a rosti în cor Tatăl Nostru.
