Un vrâncean a fost infestat cu virusul West Nile. El se află sub tratament și observație medicală la Institutul Matei Balș din București. Înainte de a fi internat, focșăneanul, în vârstă de 58 de ani, a acuzat stări febrile, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de comă, tremurături, convulsii, vedere slabă. Bărbatul este pescar și în urmă cu o săptămână a fost la pescuit pe Dunăre, în județul Galați. Cei mai expuși la infectarea cu virus sunt bătrânii. Medicii sunt în alertă și spun că vor acorda atenție deosebită tuturor persoanelor care acuză simptome specifice acestei boli.
Un focșănean în vârstă de 58 de ani a fost infestat cu virusul West Nile și se află sub tratament și observație me-dicală la Institutul Matei Balș din București. Înainte de a fi internat, bărbatul a acuzat stări febrile, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de comă, tremurături, convulsii, vedere slabă.
Bărbatul este pescar și în urmă cu o săptămână a mers în județul Galați, la pescuit pe Dunăre. Se bănuiește că acolo a fost infestat cu virusul West Nile.
Focșăneanul nu a fost internat în niciun spital din Vrancea. „Bărbatul nu a trecut prin niciun spital din Vrancea, s-a dus direct la Institutul Matei Balș din capitală. Se pare că are o fată, care e medic acolo. Din câte am înțeles, bărbatul este pescar înrăit și a fost înțepat de țânțari în timp ce se afla la pescuit în județul Galați. Confirmarea prezenței virusului în organismul bărbatului a venit, prin fax, de la Institutul Cantacuzino. Pentru că virusul se transmite doar de la țânțari la om, nu și de la om la om, nu se va institui nicio comisie la nivelul DSP Vrancea, nu avem ce analiza”, a declarat Marina Maiorov, medic epidemiolog în cadrul Direcției de Sănătate Publică Vrancea. Medicii sunt în alertă și spun că vor acorda atenție deosebită tuturor persoanelor care acuză simptome specifice acestei boli.
Bătrânii, cei mai expuși
Infectarea cu virusul West Nile se produce prin înțepătura de țânțar și nu se transmite de la om la om. În 1996, țara noastră a avut de înfruntat prima epidemie cu virusul West Nile. Atunci au fost semnalate aproape 300 de cazuri de îmbolnăviri ale sistemului nervos central.
Virusul West Nile face parte din familia Flavivirida și se înscrie în același grup filogenetic al flavivirusurilor cu virusurile encefalitei, un complex de virusuri care se găsește atât în regiunile tropicale, cât și în cele temperate. Virusul afectează în primul rând păsările, dar poate infecta și oamenii, caii, câinii, liliecii, maimuțele, veverițele sau șoarecii de casă. La om, virusul se transmite prin înțepătura unei specii de țânțar. În 90% dintre cazuri, infecțiile cu virusul West Nile la oameni sunt asimptomatice.
***
Manifestările care apar în urma infectării cu virusul West Nile sunt de trei tipuri, deși în cele mai multe dintre cazuri simptomele lipsesc. În 20% dintre cazuri manifestările sunt ușoare, apar între 2 și 8 zile de la infectare și constau în febră ușoară, cefalee (dureri de cap), frisoane, transpirație excesivă, stări de slăbiciune, dificultăți la înghițire și dureri articulare. Al treilea caz este cel mai grav și constă în encefalită sau meningită cauzate de pătrunderea virusului West Nile în zona meningelui (membrana care „îmbracă” creierul) și a lichidului cefalorahidian.
Simptomele predominante sunt: febra, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de me-morie, dureri articulare sau musculare, gât înțepenit, dezo-rientare, comă, tremurături, convulsii, vedere slabă, amorțeală a degetelor, paralizie. Aceste simptome pot să apară între 3 și 14 zile de la înțepătura infectantă a țânțarului. Diagnosticul de meningită sau encefalită provocate de virusul West Nile se poate stabili în urma unei puncții lombare. În urma tratamentului, simptomele pot să dispară în 7-10 zile, deși starea de oboseală poate persista mai multe săptămâni. Până în prezent, nu a fost produs un vaccin sau un tratament specific în cazul infectării cu virusul West Nile. Cei mai expuși la infectarea cu virus sunt bătrânii.
Pentru a preveni infectarea cu virusul West Nile, trebuie să ținem cont de următoarele măsuri de precauție: evitarea expunerii la țânțari purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi; utilizarea de substanțe chimice care alungă țânțarii; împiedicarea pătrunderii țânțarilor în casă prin instalarea de plase la geamuri; desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, din subsolul clădirilor și îndepărtarea recipientelor cu apă stătută; efectuarea dezinsecției în zonele locuite.
