Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică

0
502


În prima lună a anului nou bisericesc, în a opta zi a lunii septembrie, sărbătorim Nașterea Maicii Domnului. În Palestina, în orașul Nazaret, era un om pe nume Ioachim și soția lui, Ana. Acești soți erau drepți și plini de toată fapta cea bună, fiind de neam cinstit și împărătesc. Dar aveau mare mâhnire în această viață, căci nu aveau copii. Åži, în acea vreme, cei ce nu aveau copii erau socotiți ca oameni urgisiți de Dumnezeu și blestemați, după mărturia Sfintei Scripturi, care zice: „Blestemat este cel ce nu are sămânță în Sion și nu are urmași în Ierusalim”. De la asemenea oameni, nimeni nu avea voie să primească hrană, iar în biserică nu erau luați în seamă și nu li se primeau jertfele pe care le aduceau lui Dumnezeu.
Fiind un mare praznic al iudeilor, s-au dus și Ioachim cu soția sa Ana la biserică dorind să dea și ei jertfă lui Dumnezeu. Dar preotul nu a vrut să le primească și i-a mustrat cu grele cuvinte: „Pentru ce îndrăzniți să aduceți jertfă lui Dumnezeu, fiind voi sterpi și neroditori?”. Atunci Ioachim și Ana au ieșit afară din biserică mâhniți. Åži mergând spre casă foarte întristați, a zis Ioachim către soția sa: „Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiți de Dumnezeu. Iată eu mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi și ne va da nouă un copil”. Deci, se despărțiră unul de altul, iar Ana se duse acasă, la Nazaret. Åži, după ce făcu multă milostenie, a intrat în grădină și acolo a început să se roage lui Dumnezeu cu durere și cu multe lacrimi, zicând: „Doamne, Atotțiitorule, Cel ce numai cu cuvântul ai făcut cerul și pământul și toate câte se văd; Cel ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cel ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam și a născut pe Isaac la bătrânețe și ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi și mie rod pântecelui meu și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu, sau fiică, îl voi închina Å¢ie cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale” (I Regi 1, 11). Astfel se rugau atât Ana cât și Ioachim și a auzit Dumnezeu rugăciunea și suspinurile lor. Apoi trimițând pe Arhanghelul Gavriil la Ioachim în munte, i-a zis: „Bucură-te, Ioachime, și te veselește că am venit să-ți vestesc că vei avea o fiică ce va naște în feciorie pe Împăratul lumii, Dumnezeu! Deci, lasă întristarea și amărăciunea sufletului tău și te du la casa ta, că a auzit Dumnezeu rugăciunea ta. Numai să ai nădejde tare în cuvântul meu și să-i mulțumești lui Dumnezeu”. Acestea zicând îngerul lui Dumnezeu, s-a dus în grabă și la Ana și i-a vestit binecuvântarea lui Dumnezeu. La vremea cuvenită, Sfânta Ana a născut o fetiță pe care, după obiceiul Legii vechi au dus-o la preot pentru a-i pune numele. Åži, după cuvântul îngerului, i-au pus numele de Maria, ce înseamnă împărăteasă, prefigurând că ea avea să devină Împărăteasa îngerilor și Doamna întregii lumi. De aceea, să avem inimile pline de milă și smerenie și să intrăm în sfintele biserici și, sărutând icoana Maicii Domnului, cu credință să zicem așa: „Ușa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mântuim prin tine de nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc. Miluiește-ne pe noi, milostivește-te de noi cei neputincioși. Mare îndrăzneală ai la Cel ce s-a născut din tine și nu trece cu vederea lacrimile noastre. Nu te întoarce de către suspinul nostru și nu lepăda durerea inimilor noastre. Călătorind noi, împreună călătorește cu noi, priveghind, întărește-ne, necăjindu-ne mângâie-ne, slăbind la suflet, întărește-ne, îmbolnăvindu-ne, vindecare ne dăruiește, nedreptățiți fiind de alții, izbăvește-ne, spre moarte primejduindu-ne degrabă apucând, scoate-ne. Așa preabună Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ascultă nevrednica noastră rugăciune că prin tine se mântuiește toată firea pământească, lăudând și binecuvântând pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”
Să ne bucurăm cu inima curată!

Ziua Nașterii  Maicii Domnului sosește cu lumină duhovnicească, cu bucurie sfântă, fiindcă se naște Maica luminii și a bucuriei. Acum se vestește mila și izbăvirea neamului omenesc, căci s-a născut Maica milei și a milostivirii. Împărăteasa făpturii și Doamna lumii din pântece sterp și neroditor răsare. Cu aceste gânduri de bucurie și nădejde și cu inimi pline de milă și smerenie să cinstim această zi aleasă!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here