România, stat membru UE din 2007, este singura dintre cele zece țări care au aderat după 2004 aflată în poziția de plătitor net la bugetul comunitar, cu un sold negativ de 455,9 milioane euro în perioada 2007-2009, și o rată de absorbție a fondurilor de coeziune de numai 10,1% în același interval. „România este, din nefericire, singura țară care a aderat la UE după 2004 aflată în poziția de debitor net, luând în calcul doar fondurile post-aderare”, a afirmat Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Astfel, plățile efectuate de România către Comisia Europeană totalizează, în cei trei ani analizați, 3,68 miliarde de euro, respectiv 1,144 miliarde euro în 2007, 1,222 miliarde euro în 2008 și 1,314 miliarde euro în 2009, potrivit raportului intitulat „Poziția Finanțelor Publice în România – Comparații Internaționale”, prezentat miercuri de Consiliul Fiscal.
Pe de altă parte, veniturile obținute de România din fondurile UE post-aderare au fost în aceeași perioadă de 3,225 miliarde euro – 663,1 milioane euro în 2007, 1,423 miliarde euro în 2008, respectiv 1,129 miliarde euro anul trecut. În perioada 2007-2009, România a încasat un total de 703,4 milioane de euro drept subvenții de la bugetul UE, respectiv 1,508 miliarde euro ca transferuri curente plătite de bugetul UE statului român.
Totodată, în 2007 și 2008, raportul prezintă încasări totale de la bugetul UE de 59 milioane euro din transferuri curente plătite sectorului neguvernamental, 190,9 milioane euro ca transferuri de capital plătite statului român, respectiv 763,6 milioane euro reprezentând transferuri de capital plătite sectorului neguvernamental. Încasările României de la bugetul UE din aceste surse de venit nu sunt disponibile și pentru anul 2009. Astfel, România are statutul de plătitor net la bugetul UE, cu un deficit de 455,9 mi-lioane euro în perioada 2007-2009, format din minusuri de 481,5 milioane euro și 184,1 mi-lioane euro în 2007 și 2009, respectiv un plus de 209,8 milioane euro în anul 2008.
Sectorul transporturilor, care a beneficiat de cele mai ridicate alocări din partea UE în cei trei ani analizați, respectiv de 2,04 miliarde euro, are și cea mai mică rată de absorbție, de 19,2% (391,6 milioane euro) în privința contractelor aprobate, respectiv numai 1,9%, adică 3,8 mi-lioane euro, în ceea ce privește banii încasați efectiv.
