Guvernul a plătit în primul semestru al acestui an despăgubiri impuse statului prin hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în sumă de peste 43,39 milioane lei (10,2 milioane euro), mai mult decât în întreg anul 2009 și decât suma totală achitată în intervalul 1998-2007. Despăgubirile sunt impuse de CEDO pentru încălcarea de către autoritățile române a drepturilor legale ale cetățenilor, în principal în domeniul proprietății.
Singura dată când România a fost obligată să plătească despăgubiri mai mari decât suma achitată în acest an a fost în 2008, cu 47,18 milioane lei, dar pentru întregul an, nu pentru un singur semestru, relevă un document oficial.
Potrivit legii, despăgubirile decise de CEDO sunt plătite într-un termen de trei luni de la data la care hotărârea instanței europene rămâne definitivă. Conform sursei citate, în urma condamnării statului român de către CEDO, cuantumul total al despăgubirilor plătite de Guvern începând cu 1 ianuarie 2010 și până în prezent se ridică la 43,39 milioane lei, peste despăgubirile care au fost achitate pe parcursul întregului an 2009, de 41,23 milioane lei.
Documentul include și situația despăgubirilor achitate de România de la data ratificării Convenției Europene a Drepturilor Omului, defalcată pe anii trecuți. Aceasta relevă că pentru 1998 au fost achitate despăgubiri de 15.735 lei, iar pentru 1999 nu au fost efectuate plăți. Suma impusă la plată statului de către CEDO a crescut constant în următorii ani, de la 24.213 lei în anul 2000 la 136.868 lei în 2001, la 1,08 milioane lei în 2002 și la 7,6 milioane lei în 2003.
În 2004 au fost plătite despăgubiri de 2,23 milioane lei, cuantum cu o evoluție din nou ascendentă, la 2,27 milioane lei în 2005, la 3,04 milioane lei în 2006, la 14,05 milioane lei în 2007 și la 47,1 milioane lei în 2008. Un raport al CEDO prezentat în primăvara acestui an a indicat că România a fost depășită în 2009 doar de Republica Moldova în ceea ce privește despăgubirile impuse la plată în urma condamnărilor rămase definitive.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că jurisprudența neunitară în aplicarea legilor privind proprie-tatea reprezintă ponderea „cea mai însemnată” în cazurile pe care România le-a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
