Modernizarea DN 2D, Focșani-Vidra Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Brașov este blocată în zona Lepșa-Ojdula din cauza absenței avizelor de la instituțiile de mediu din Covasna. Până la deblocarea situației, constructorul UMB Spedition toarnă stratul de uzură pe sectorul Focșani-Tulnici. Lucrările au fost blocate în luna aprilie pe sectorul Tulnici-Lepșa-Ojdula din cauza Agenției Naționale de Mediu (ANPM) și a unor specii de animale și plante din Parcul Natural Putna. Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a declarat că în urma intervențiilor făcute anul acesta, pentru continuarea lucrărilor a fost alocată suma de 90 de milioane de lei.
Lucrările de modernizare a DN 2D, Focșani-Vidra Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Brașov se desfășoară doar până la sectorul Focșani-Tulnici. Constructorul toarnă stratul de uzură pe mai multe zone din DN 2D, dar se execută și lucrări de refacere și modernizare a unor poduri, colectare de ape pluviale și dalarea șanțurilor longitudinale.
Până în acest moment, societatea UMB Spedition patronată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a mai turnat stratul de egalizare și binderul până în zona loca-lității Ojdula din județul Covasna, excepție făcând porțiunea de drum dintre Tulnici și Lepșa pe care nu a fost turnat stratul de asfalt din cauza lucrărilor complexe de lărgire a drumului. De asemenea, au fost refăcute sau se lucrează la refacerea mai multor poduri de pe acest drum și au fost realizate în mare parte canalele de colectare a apelor pluviale, subtraversările, șanțurile longitudinale, podețele de acces la proprietăți, etc.
Suma alocată anul acesta este mai mică cu 10 milioane de lei față de suma alocată anul trecut, când s-au alocat aproximativ o sută de milioane de lei.
Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a declarat că pentru finalizarea lucrărilor la drumul național 2D, Focșani-Vidra Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Brașov, mai este nevoie, în afară de suma alocată anul acesta, de încă 100 de milioane de lei.
„Anul viitor vom mai propune un amendament de 100 de milioane de lei pentru a finaliza această lucrare, în parametrii și standardele noii concepții, pentru că ce poți face cu 185 de milioane de euro nu poți face cu 100 de milioane de euro, va-loarea la care se execută această lucrare. De aceea, oamenii trebuie să știe, chiar și cârcotașii, că acest drum, chiar dacă vor unii sau nu vor, pentru cetățenii județului Vrancea se va numi tot proiectul Marian Oprișan”, a precizat președintele Consiliului Județean Vrancea Marian Oprișan.
Președintele Consiliului Județean a mai spus că singurul proiect la care nu a putut să renunțe Guvernul datorită presiunilor făcute permanent de el, inclusiv prin intermediul justiției, a fost DN 2D, Focșani-Vidra Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Brașov. „Singurul proiect la care guvernul nu a putut să renunțe datorită presiunilor făcute permanent de către Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea, inclusiv prin intermediul justiției, a Curții de Apel Galați și a Curții Supreme de Justiție, a fost DN 2D, Focșani-Vidra-Ojdula-Tîrgu Secuiesc-Brașov”, a concluzionat Marian Oprișan.
Incompetența pedelistă blochează investiția
În afară de tergiversarea guvernamentală și problemele financiare cauzate de sumele mici alocate anual, constructorul s-a mai lovit de o problemă în acest an. Agenția Națională de Mediu (ANPM) a blocat reabilitarea DN pe motiv că sunt specii de broaște și de arbuști care pot fi afectate de lucrări. De fapt, o investiție de 185 mi-lioane euro a fost blocată pentru că funcționari din instituțiile de mediu și de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, beneficiarul lucrării, nu sunt în stare să întocmească documentația tehnică. Ulterior, la presiunile oamenilor din zonă care au amenințat inclusiv cu blocarea drumului, au fost urgentate procedurile și s-au obținut avizele necesare de la instituțiile din Vrancea. În schimb, continuarea lucrărilor a fost blocată de absența avizelor de la instituțiile de mediu din Covasna.
„Compania de Drumuri și Autostrăzi a dat toate avizele necesare reluării lucrărilor la drumul DN2D la fel și Agenția noastră. Cu toate acestea lucrările nu pot fi reluate până nu se vor da avize și de către instituțiile din Covasna cu atât mai mult cu cât e vorba de un județ care nu face parte din Regionala de la Galați de care aparține APM Vrancea. Au fost aduse și câteva modificări la proiect privind construirea unor locuri de parcare iar cei de la Drumuri le-au cerut celor de la Covasna să urgenteze acordarea acelor avize”, au declarat reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Vrancea.
Lucrările sunt blocate după ce Agenția Națională de Mediu a impus anumite completări în studiul de impact, realizat de evaluatorul stabilit de beneficiar, adică de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale. Adică două instituții ale statului nu au reușit să colaboreze și să realizeze un studiu de impact, care să permită derularea acestei investiții vitale pentru locuitorii de pe Valea Putnei, dar și pentru oamenii din Covasna și Brașov.
„Pedeliștii, mai răi și mai incompetenți decât legionarii”
Pentru câteva motive puerile invocate de un funcționăraș ajuns pe funcție cu ajutorul carnetului de partid s-a ajuns la blocarea unei investiții de aproape 200 mi-lioane euro, care ar duce la dezvoltarea economică a întregii zone. În timp ce vina este pasată de la o instituție la alta, drumul național rămâne aproape impracticabil pe anumite zone, iar oamenii se gândesc deja că vor trebui să mai aștepte măcar un an până când vor putea circula ca într-un stat european.
Inițiatorul și susținătorul acestui proiect, președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a declarat că un astfel de proiect este blocat din cauza pedeliștilor incapabili. Președintele Consiliului Județean a mai susținut că pedeliștii sunt doar o gașcă de oameni interesați de funcții care vor să-și hărțuiască adversarii politici cu DNA dar nu sunt interesați de problemele și necazurile oamenilor din Vrancea. „Nu sunt interesați (pedeliștii-n.r.) decât de posturi, funcții și să-și aducă găștile în instituții publice, să-și hărțuiască adversarii politici cu DNA, să șantajeze primarii sau agenții economici ca să le dea bani, cu care să cumpere voturi”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan.
Intervențiile lui Oprișan au transformat proiectul în realitate
Drumul are o lungime de 118 kilometri, pe care se vor construi sau vor fi moder-nizate 35 de poduri, cu o lungime totală de 1,2 kilometri. Cel mai lung pod, de 287 de metri, va fi construit peste râul Putna, în localitatea Vidra. De asemenea, vor fi construite 6 poduri noi, iar altor patru le va fi schimbată complet suprastructura. Vor mai fi refăcute 269 podețe și lărgite alte 24. Proiectul prevede reabilitarea sectorului asfaltat și asfaltarea celor 24 de kilometri de drum pe tronsonul Greșu-Ojdula, refa-cerea zidurilor de sprijin, a sistemelor de colectare și evacuare a apelor meteorice, refacerea și modernizarea lucrărilor de corecție a torenților. Procedurile de modernizare a acestui drum au început din decembrie 2002, când a fost publicat anunțul de intenție în Monitorul Oficial. Ulterior, pe 12 martie 2003, a fost selectată societatea Solel Boneh Internațional, pentru a realiza lucrarea. În 2004, au fost rea-lizate studiul de fezabilitate și proiectul de execuție, pentru care au fost cheltuiți 2,5 milioane de euro, iar lucrările ar fi trebuit demarate în 2005. Numai că Guvernul Tăriceanu a boicotat acest proiect și a renunțat la parteneriatul public-privat încheiat cu societatea Solel Boneh Internațional. După zeci de demersuri și zeci de memorii depuse la Guvern și ministerele abilitate de către Marian Oprișan, proiectul a fost reluat în 2007 dar cu finanțare integrală de la bugetul de stat, etapizat, până în anul 2013. Mai exact, este vorba de o întârziere de aproape 10 ani a acestui proiect, iar finalizarea lui depinde de cât de multe resurse financiare reușesc guvernanții să atragă la bugetul de stat.
Drumul turistului
DN 2D asigură accesul către Parcul Natural Putna, cu atracțiile turistice Cheile Tișiței, Cascada Putna, Piatra Ciutei, Mănăstirea Lepșa, Lacul Negru. De asemenea, acesta este al doilea areal din țară ca densitate a carnivorelor mari, respectiv lup, râs, urs. Aceste specii, prioritare pentru Uniunea Europeană sunt subiectul unui proiect de conservare în situl finanțat prin programul LIFE Nature. Suprafața Parcului Natural este de 38.200 hectare din care 5.000 hectare sunt pășuni și 512 hectare sunt stâncării.