Infracționalitatea din domeniul evaziunii fiscale înregistrează cea mai mare pondere în criminalitatea economico-financiară, iar, fraudele vamale se află într-o strânsă legătură cu evaziunea fiscală, constituind în continuare o sursă principală de finanțare a economiei subterane, afirmă Poliția Română.
În vederea protejării mediului de afaceri împotriva actelor ilegale care afectează relațiile concurențiale și mecanismele economiei de piață, șeful Poliției Române a solicitat un mod de acțiune profesionist, în sistem integrat și cooperarea cu celelalte instituții ale statului cu atribuții în domeniu.
Pe tot parcursul anului 2010 se desfășoară, sub directa coordonare a Direcției de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în toate județele, acțiuni concertate pentru prevenirea și comba-terea criminalității economico-financiare.
În primele cinci luni ale anului 2010, structurile specializate ale Poliției Române au constatat peste 5.900 de infracțiuni de evaziune fiscală, înregistrându-se o creștere de 28,69 la sută față de perioada similară a anului 2009. Peste 4.700 de persoane (cu 29,21 la sută mai multe față de cinci luni 2009) sunt suspectate de comiterea acestor infracțiuni.
Din totalul infracțiunilor constatate, 738 au fost declinate spre competentă soluționare către Direcția Națională Anticorupție (DNA) sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Orgnizată și Terorism (DIICOT).
Poliția Română a soluțio-nat, în perioada analizată, 1.324 de dosare penale prin propunere de trimitere în judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, cu 69,25 la sută mai multe ca în primele cinci luni 2009.
Cele mai importante forme de manifestare ale fenomenului evazionist sunt: neînregistrarea în tot sau în parte a veniturilor realizate; înregistrarea de cheltuieli fictive, îndeosebi sub aspectul prestărilor de servicii (management, marketing, know-how, consultanță etc.); majorarea cheltuielilor prin înre-gistrarea în contabilitate de documente de proveniență a mărfurilor și serviciilor cu prețuri nereale, în scopul diminuării TVA de plată și a impozitului pe profit, reținerea și nevirarea în termenul legal a impozitelor cu stopaj la sursă.
Frauda vamală a constituit și constituie o activitate extrem de profitabilă pentru elementele infractoare, atenția principală fiind îndreptată spre obținerea de capital negrevat de taxe și impozite, subliniază Poliția.
Activitățile desfășurate de către structurile Poliției Române în primele cinci luni ale anului 2010, au dus la constatarea a 467 de infracțiuni în domeniul vamal, reprezentând un plus de 5,66 la sută față de cinci luni 2009, pentru care sunt cercetate 348 de persoane (+116,15 la sută).
Tendințe în frauda vamală
Din analiza cazurilor constatate, se desprind următoarele tendințe ale fenomenului infracțional în domeniu: formarea unor rețele infracționale internaționale, ca urmare a discrepanței de prețuri dintre România pe de-o parte și țările UE și între România și țările limitrofe nemembre UE (în special traficul de țigări); accentuarea exporturilor ilegale de țigări către țările din comunitatea europeană, țigări care provin din magazinele duty-free, sau introduse prin contrabandă; importuri de mărfuri cu facturi subevaluate; importuri de mărfuri și materii prime, folosindu-se la autoritatea vamală română certificate de origine false; importuri rutiere, navale și aeriene de mărfuri care folosesc fie sistemul capac fie cargo, facturile externe care conțin date false privind valoarea, felul și cantitatea mărfurilor importate în scopul de a be-neficia de un tarif vamal pre-ferențial (scutirea sau diminuarea taxelor vamale, evitarea taxei anti-dumping).
