Prima celulă vie cu genom sintetic, creată de cercetătorii americani

0
180


Prima celulă vie cu genom sintetic creată de cercetătorii americani reprezintă un uriaș pas înainte pentru descifrarea mecanismelor vieții, deschizând drumul către fabricarea de organisme artificiale, potrivit unui studiu publicat în revista Science. „Este vorba de crearea primei celule vii sintetice, în sensul că aceasta provine în întregime dintr-un cromozom sintetic”, a declarat Craig Venter. Craig Venter este creatorul institutului care îi poartă numele și coautor al primei secvențieri a genomului uman, realizată în anul 2000. „Acest cromozom (element purtător al informației genetice conținând un grup de gene ale organismului, n.r.) a fost produs pornind de la patru flacoane de substanțe chimice și de la un sintetizator, iar totul a început cu câteva informații dintr-un computer”, a explicat Craig Venter, care consideră noua sa realizare drept „o etapă importantă din punct de vedere științific și filosofic”. „Această descoperire este într-adevăr un instrument foarte puternic care ne permite să încercăm să creăm ceea ce așteptăm de la biologie. Avem în vedere o gamă largă de aplicații”, a declarat savantul american. Craig Venter a anunțat, în 2008, că a reușit să producă un genom bacte-rian 100% sintetic, prin lipirea unor secvențe de ADN, sintetizate bucată cu bucată, pentru a reconstrui astfel genomul complet al bacteriei Mycoplasma genitalium. Acest genom a fost apoi transplantat într-o altă bacterie, însă aceasta nu a „funcționat”. Pentru a crea o celulă controlată de un genom sintetic, cercetătorii au reluat aceste două tehnici elaborate în 2008. Genomul pe care l-au fabricat este copia unui genom existent, cel al bacteriei Mycoplasma mycoďde, dar cu secvențe de ADN suplimentare, pentru a putea fi identificat. Cercetătorii au transplantat apoi genomul sintetic într-o altă bacterie, denumită Mycoplasma capricolum, reușind să „activeze” celulele acesteia. În ciuda faptului că 14 gene au fost „șterse” în bacteria primitoare a genomului sintetic, aceasta semăna cu o bacterie Mycoplasma capricolum ale cărei gene nu produceau decât propriile proteine, au precizat autorii studiului. „Dacă aceste tehnici pot fi generalizate, atunci conceperea, sinteza, asamblarea și transplantul cromozomilor sintetici nu vor mai reprezenta obstacole în fața progresului biologiei sintetice”, au explicat autorii studiului. Craig Venter a declarat că echipa de cercetători cu care colaborează va încerca să producă alge capabile să capteze dioxid de carbon (CO2), principalul gaz cu efect de seră, și să producă noi carburanți ecologici. Cercetări științifice au fost deja inițiate, în special pentru accelerarea producției de vaccinuri, pentru fabricarea de noi substanțe chimice, a unor ingrediente alimentare și a unor bacterii capabile să purifice apa. Calificând aceste lucrări drept „o cutie a Pandorei”, Pat Mooney, directorul ETC Group – organismul internațional privat de supraveghere a tehnologiilor, al cărui sediu general se află în Canada -, a declarat că el consideră că „biologia sintetică este un domeniu de activitate de risc înalt și prost înțeles, motivat de goana după profit”. „Åžtim deja că formele de viață create în la-boratoare pot deveni arme biologice și pot să amenințe biodiversitatea naturală”, a adăugat Pat Mooney. Craig Venter Institute a obținut deja brevetele pentru unele dintre tehnicile de manipulare genetică descrise în articolul publicat, joi, în revista Science.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here