Un număr de 6014 funcționari londonezi, cu vârste cuprinse între 39 și 61 de ani ( 4 262 bărbați și 1 752 femei), fără boli cardiace, a fost observat în medie 11 ani, până în 2002-2004, în cadrul unui amplu studiu. În cursul celor 11,2 ani de observație, 369 dintre ei au murit de o boală de inimă sau au suferit un accident cardiac neletal sau o angină pectorală. ‘Legătura între un timp îndelungat de lucru și bolile cardiovasculare este independentă de o serie de factori de risc luați în considerare la începutul studiului, cum ar fi fumatul, greutatea excesivă sau un nivel ridicat al colesterolului’, a precizat dr Marianna Virtanen, care a condus studiul, realizat de Institutul finlandez pentru sănătate ocupațio-nală și de University College din Londra. Cei care muncesc mai mult decât ar fi normal sunt mai ales bărbații, mai tineri decât media grupului, și care ocupă funcții mai importante. Dacă legătura între orele suplimentare de lucru și bolile cardiovasculare pare clară, cauza nu este la fel, spun autorii stu-diului. O pistă ar putea fi că lucrul suplimentar poate afecta metabolismul sau masca stările depresive, de anxietate sau lipsa somnului. ‘Prezenteismul maladiv’, contrarul absenteismului, îi face pe salariați să vină la lucru chiar și când sunt bolnavi, ignorând simptomele sau neglijând să meargă la doctor. Acesta ar putea constitui și el o cauză.
Totuși, persoanele cărora le place munca lor și au tendința să muncească mai mult din plăcere ar putea prezenta un risc mai mic de boli cardiace.
