Naveta Discovery, lansată cu succes către Staţia Spaţială Internaţională

0
21


Naveta spațială americană Discovery a fost lansată cu succes, luni, de la baza aeriană din Florida, și a ajuns pe orbita terestră la opt minute și jumătate de la decolare, avînd la bord șapte astronauți și urmînd să se conecteze cu Stația Spațială Internațională (ISS) în cursul zilei de miercuri.
Cu puțin timp înainte ca Discovery să ajungă pe orbită, rezervorul extern s-a desprins de navetă și a reintrat în atmosfera terestră, unde s-a dezintegrat. Naveta Discovery a fost lansată așa cum a fost prevăzut la ora 10.21 GMT de la Centrul Spațial Kennedy din apropiere de Cape Canaveral din Florida.
Cele două rachete purtătoare, care asigură 80% din puterea de propulsie în timpul primelor două minute de ascensiune s-au separat de corpul navetei, așa cum era prevăzut, și au căzut în Oceanul Atlantic, de unde vor fi recuperate.
Discovery avea în acel moment o viteză de cinci ori mai mare decît cea a sunetului și a atins viteza de 26.000 de kilometri/ oră pentru a ajunge pe orbită. După plasarea pe orbită, la o altitudine de 225 de kilometri deasupra Terrei, Discovery se va lansa într-o cursă de urmărire cu ISS, la care trebuie să se conecteze în cursul zilei de miercuri. ISS se află la o altitudine de 343 de kilometri.
Duminică, o capsulă Soyuz, avînd la bord doi cosmonauți ruși și o astronaută americană, s-a conectat cu Stația Spațială Internațională. Principalul obiectiv al misiunii spațiale de 13 zile efectuată de echipajul navetei Discovery constă în livrarea la bordul ISS a opt tone de provizii, materiale și utilaje. Printre acestea se află cușete suplimentare pentru cei șase ocupanți ai ISS și cîteva dulapuri special construite pentru experimentele științifice efectuate la bordul stației.
Discovery va aduce și un congelator suplimentar pentru păstrarea eșantioanelor prelevate în timpul experiențelor efectuate în spațiu și un rezervor de amoniac pentru sistemul de răcire al ISS, ca și un aparat pentru exerciții fizice care permite măsurarea forței musculare.
Cea mai mare parte dintre aceste echipamente și provizii vor fi depozitate în modulul presurizat Leonardo, de construcție italiană, aflat în cala navetei Discovery. Trei ieșiri pe orbită de cîte șase ore și jumătate fiecare, vor fi realizate de echipe de cîte doi astronauți de pe Discovery. Unul dintre scopurile principale ale acestei misiuni este înlocuirea unui rezervor gol de amoniac, instalat la exteriorul stației.
După misiunea Discovery, NASA mai are la dispoziție doar trei zboruri înainte de retragerea din circulație a flotei sale spațiale, eveniment prevăzut pentru septembrie 2010, care marchează sfîrșitul acestui program spațial și, totodată, data la care asamblarea ISS va fi finalizată.

Obama explică noua strategie americană

Misiunea Discovery are loc într-un moment marcat de o puternică incertitudine pentru NASA, ale cărei obiective de explorare a spațiului cu echipaje umane, dincolo de orbita terestră, au primit o grea lovitură după ce președintele american Barack Obama a decis renunțarea, din motive financiare, la programul spațial Constellation, care prevedea trimiterea unor austronauți americani pe Lună în jurul anului 2020, urmată de o misiune spațială către planeta Marte, cu echipaj uman la bord.
Președintele Obama a decis, însă, prelungirea duratei de funcționare a ISS pînă în 2020 și încurajarea serviciilor de transport spațiale private, la care NASA ar putea să apeleze pentru a-și trimite astronauții pe ISS. Pînă atunci, Statele Unite depind în întregime, din 2010, de vehiculele spațiale rusești Soyuz pentru trimiterea astronauților americani la bordul ISS.
Barack Obama este așteptat pe 15 aprilie la Centrul Spațial Kennedy din Florida unde va explica noua strategie americană în ceea ce privește explorarea spațiului.
Navetele spațiale americane rămîn în continuare singurele vehicule spațiale capabile să transporte echipamente extrem de grele și voluminoase, indispensabile operațiunilor de întreținere a ISS. Început în 1998, ISS este un proiect spațial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanțat în principal de Statele Unite și la realizarea căruia participă 16 țări.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here