Se spune de multe ori că banii fac Pămîntul să se învîrtă. Un alt curent de gîndire este acela potrivit căruia planeta noastră se învîrte datorită legilor fizicii. Revind totuși la prima afirmație banii sînt necesari atît femeilor cît și bărbaților, celor mici cît și celor mari, săracilor și deopotrivă bogaților. Cum avem nevoie de ei pentru a putea trăi, încă din cele mai vechi timpuri au apărut trei feluri de a-i produce: banul muncit, banul furat și banul cerșit. Dintre toate, cel mai la îndemînă mod pare a fi banul cerșit.
În Focșani există cerșetori în toate punctele intens circulate, gata oricînd să ceară bani de la trecători. De multe ori oamenii, sperînd că fac un bine, le dau mărunțiș fără să realizeze că acei bani îi fac pe cerșetori să o ia mereu de la capăt. De asemenea, cei mai milostivi din fire spun că 50 de bani pe care îi dau unui cerșetor nu îl ajută să își cumpere nici măcar o pîine… dar ar rămîne surprinși dacă ar ști că o persoană care cerșește cîștigă, în medie, 100 de lei pe zi! Åžtiind că din asta își duc existența, cerșetorii sînt atît de versați încît s-ar zice că au terminat o școală în domeniu. Există cîteva ingrediente care le aduc zeci de lei zilnic. Primul este locația, care trebuie să fie centrală și foarte circulată. Apoi mai este handicapul pe care dacă nu îl ai, trebuie să îl mimezi astfel încît să îi sensibilizezi pe cei cărora te adresezi. Pe urmă, de foarte mare impact în conștiința posibilului darnic este un copil mic, de preferință bebe. Un alt segment al „planului de atac” este alegerea clădirii unde cerșetorul vrea să activeze. De exemplu, dacă un cerșetor s-ar așeza în fața unei bănci, șansele de a primi ceva ar fi foarte mici pentru că oamenii se duc la bancă de multe ori pentru a împrumuta bani. Un market ar fi mai indicat pentru că vînzătoarea mereu va da cumpărătorului mărunțiș. O biserică este, de asemenea, un loc foarte indicat pentru că acolo Divinitatea îi vede cel mai bine pe cei care fac fapte bune.
„Salariu” de cerșetor, 100 lei pe zi
Sonia Mustafa, din Focșani, are doar 21 de ani și cerșește cam de pe la 12 ani. Între timp a făcut și un copil pe care îl ia cu ea de fiecare dată cînd cerșește. „În ultimul timp fac cam 80 de lei pe zi dar am avut zile și mai bune. Mai demult făceam chiar și 200 de lei pe zi dar acum parcă toți cerșetorii vin și operează în Focșani. Vin și de la Mărășești, chiar și de la București”, ne-a spus Sonia. Fata susține că ar vrea să lucreze dar nu are cum pentru că trebuie să aibă grijă de copil, așa că merge cu el la cerșit recunoscînd că e posibil să sensibilizeze oamenii cu el. Textele nu sînt elaborate ci doar, așa cum spune ea, „cum îi vin la gură”. „Stau în față pe la magazinele acestea mari iar cînd este sărbătoare mă duc pe la Biserici. Ce să fac, am și eu nevoie de pîine, scutece pentru cel mic, țigări”, mai spune Sonia. Dacă cineva îndrăznește să o timită la muncă, un roi de înjurături se va abate asupra îndrăznețului. O altă cerșetoare, Florica D., din Mărășești spune că stă doar prin fața bisericilor pentru că oamenii îi mai dau de pomană și mîncare. „N-am carte deloc, nu am unde să mă angajez. Ce să fac, să mor de foame? Cerșesc și cine vrea să îmi dea îmi dă, cine nu, nu”, ne-a spus Florica. Degeaba se bat cu pumnii în piept diverși angajatori privind programul flexibil. Cerșetorii își fac singur programul, își pot lua oricînd concediu, pot lipsi o săptămînă întreagă de la „serviciu” și nu sînt trași la răspundere. Salariul nu este fix ci în funcție de performanța fiecăruia. Taxe la stat nu plătesc vreodată iar polițiștii îi amendează în zadar. De multe ori cerșetorii nu mai au nici măcar buletin dărămite proprietăți. Tot Poliția a demarat, anul trecut, o campanie intitulată „Banii tăi nu îi ajută. Spune nu cerșetoriei” punînd pe stîlpi plăcuțe cu acest slogan, dar care se pare că nu transmite prea multe celor care dau bani cerșetorilor. Mai mult, cei vizați au și rupt vreo cîteva dintre plăcuțe. Adevărata problemă constă în faptul că atunci cînd bolile se vor fi instalat ușor, ușor în corpul cerșetorilor, aceștia vor cere ajutorul Statului fără să fi muncit deloc. La fel de adevărat este că din părinți cerșetori, șansele de a deveni altceva decît cerșetor sînt foarte mici. Astfel, cerșetoria se va perpetua pînă ce oamenii vor fi înțeles că, în mod indirect, contribuie la perpetuarea acestui mod de viață. Ajutarea unui om aflat în necaz înseamnă sensibilitate, generozitate, solidaritate pe cînd ajutarea unui cerșetor, de multe ori, poate însemna doar …”finanțare”.
