Prin Invierea Domnului nostru Iisus Hristos din morți, cei din popor cred că raiul se deschide tuturor sufletelor reținute în prinsoarea iadului, începînd de la Adam și pînă la venirea Mîntuitorului, și rămîne deschis de la Înviere pînă la Duminica Tomii. Ca dovadă că în acest interval Raiul este deschis, după credința poporului și datina cea veche, în ziua de Înviere se scoate ușa din mijloc a altarului și se pune deoparte, unde stă apoi toată Săptămîna Paștilor sau Săptămîna Luminată. Cine moare în acest interval – și mai ales în ziua de Paști sau în săptămîna cea dintîi după Paști, numită pretutindeni Săptămîna Luminată – merge de-a dreptul în rai pentru că lumina raiului stralucește fiecăruia care moare în această săptamînă și pentru ca în timpul acesta, ușile raiului sînt deschise, iar cele ale iadului închise. Cel care moare este primit în rai, indiferent de păcatele care le-a facut, căci toate i se iartă. Åži cel care se naște în această zi, și mai cu seama cînd trage clopotul întîia oară la biserică, este un om norocos pentru toată viața.
