Românii ar trebui să respecte tradițiile de Paște și să prepare în casă mâncarea specifică sărbătorilor, asortată cu multe legume și fructe, dar cei care au postit șapte săptămâni sau care au anumite afecțiuni trebuie să consume moderat aceste bucate, susține medicul nutriționist Simona Tivadar. „Mâncarea românească tradițională este mult mai sănătoasă decât produsele fast-food care au invadat piața națională în ultimii ani . Dar, chiar și alimentele noastre tradiționale pot deveni indigeste dacă sunt consumate în exces după un post de șapte săptămâni sau în cazul bolnavilor cu afecțiuni care implică anumite restricții de hrană. Astfel, pentru a evita o supraalimentație în perioada sărbătorilor de Paște, ar fi bine ca două treimi din farfuria cu mâncare să conțină legume și zarzavat, iar între mese să se facă o pauză de cel puțin trei ore”, a explicat nutriționistul. Potrivit acestuia, carnea de miel conține mult colagen, este greu digerabilă, de aceea trebuie ținută mult la cuptor. Este recomandat ca alimentele din carne de miel să fie consumate prudent, mai ales că la masa de Paște vor fi asociate altor mâncăruri bogate în grăsimi și băuturilor alocoolice, a mai spus Simona Tivadar, medic specialist în nutriție și boli metabolice la Spitalul Universitar de Urgență București. Tivadar a recomandat ca la masa de Paște să fie mâncate unul, cel mult două ouă. Dacă masa conține și drob, ciorbă și friptură de miel, cozonac, alune și alcool, maioneze și sosuri grase, atunci este prea mult chiar și pentru cel mai sănătos om. La masa festivă nu ar trebui consumați cârnăciori sau mititei, covrigei sau plăcinte pe lângă alimentele tradiționale, întrucât digestia va fi mult îngreunată, a precizat medicul. O alternativă la carnea de miel ar fi cea de ied, vițel, pește sau curcan, aceasta din urmă fiind chiar dietetică, toate fiind mai ușor digerabile, a mai spus Tivadar. După o masă consistentă, este bine să fie consumată doar o felie, cel mult două de cozona c, acest desert putând fi mâncat în cantitate mai mare la micul dejun, cu lapte sau ceai. Persoanele suferinde sunt sfătuite să urmeze regimul prescris de medici. Astfel, un cardiac ar trebui să mănânce nesărat – dacă are o astfel de indicație – și să asocieze la carne și pește, legume și zarzavaturi cu lămâie. Persoanele cu afecțiuni renale ar trebui să consume cu prudență ouă și carne, iar diabeticii să evite zahărul, mai ales că în magazine există dulciuri speciale pentru aceștia, a adăugat Tivadar. Indiferent de starea de sănătate, și băuturile ar trebui consumate cu prudență. Este de preferat ca băuturile alcoolice să fie asortate felului de mâncare, în tradiția sărbătorii de Paște fiind vinul roșu. La sfârșitul mesei festive este indicată o ceașcă de cafea neagră sau un pahar dintr-o băutură alcoolică pe bază de plante, ambele lichide având proprietatea de a ușura digestia, a precizat medicul nutriționist. Persoanele care au ținut post ar trebui să revină treptat la alimentația normală, începând cu brânzeturi, legume, fructe și carne de pasăre, mai recomandă medicii. Produsele din carne de miel ar trebui consumate cu prudență, începând cu ciorbă și drob în cantități mici. Medicii recomandă, de asemenea, ca între mese să existe o pauză de cel puțin trei ore, timp în care să fie făcute plimbări pe jos. De asemenea, este bine ca fiecare să aibă în casă medicamente care ajută la digestie, precum Colebil, Triferment sau Digestal. Cei care, după masă, acuză stări de vomă, greață, stări febrile sau frisoane care nu cedează după ingerarea digestivelor sunt sfătuiți să se prezinte urgent la camera de gardă a oricărui spital, a mai spus Tivadar.
