Opt ţări date în judecată pentru că nu recunosc diplomele româneşti

0
418


Comisia Europeană a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Comunităților Europene de la Luxemburg în legătură cu faptul că opt state membre nu au adaptat Directiva 2006/100/CE, privind li-bera circulație a persoanelor, astfel încît aceasta să includă România și Bulgaria, informează europa.eu. Directiva nu a fost adaptată, încă, de Austria, Belgia, Cipru, Franța, Grecia, Irlanda, Luxemburg și Spania. Ea prevede recunoașterea reciprocă a diplomelor și certificatelor, astfel încît cetățenii statelor membre să-și poată practica meseria oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. În cele opt state membre, cetățenii români și bulgari nu sînt, deocamdată, incluși în prevederile directivei. Termenul limită pentru adaptarea legislației a expirat pe 1 ianuarie 2007, dar țările sesizate nu au implementat noile reguli. Conform comunicatului de presă de pe site-ul europa.eu, cîtă vreme directiva nu este legalizată în toate cele opt state, cetățenii români și bulgari vor înfrunta o birocrație inutilă din cauza procedurilor care trebuiesc urmate pentru a-și putea practica meseria. Principiul liberei circulații și al stabilirii cetățenilor europeni este enunțat în Articolul 14 (fostul art. 7a) al Tratatului CE și în prevederile asupra cetățeniei europene. Tratatul de la Maastricht a inclus politica de azil, cea referitoare la traversarea granițelor externe ale Uniunii și politica de imigrare printre problemele de interes comun la nivelul Statelor Membre. Pe de altă parte, Tratatul de la Amsterdam, care a intrat in vigoare la 1 mai 1999, include aceste aspecte în Tratatul CE (Articolele 61 – 69), și prevede o perioadă de tranziție de cinci ani înainte ca procedurile comunitare să intre în totalitate în vigoare. La încheierea acestei perioade, va trebui să existe o „zonă de libertate, securitate și justiție”, care să elimine verificarea persoanelor, indiferent de naționalitate, la trecerea granițelor interne. Potrivit site-ului infoeuropa, în sistemul general de recunoaștere reciprocă, UE încearcă să elimine obstacolele din calea alegerii și urmării unei profesii recunoscute, acceptînd principiul că o persoană pe deplin calificată pentru a practica o profesiune recunoscută într-un stat membru ar trebui să aibă dreptul de a o practica oriunde în cadrul Uniunii. Coordonarea sistemelor de formare profesională pentru arhitecți și unele categorii de personal din domeniul sănătății facilitează procesul de recunoaștere profesională în aceste cazuri. Acest aspect ar putea ridica probleme, mai ales dacă se iau în considerare directivele specifice privind profesiile din domeniul sănătății și arhitecturii, arată inforeuropa. Soluția găsită de Uniunea Europeană urmărește, pe de o parte, să garanteze integritatea profesiilor în UE și să-i protejeze pe cetățenii UE, dar și să pună în practică aceste drepturi într-o manieră simplă și clară pentru toți cetățenii Uniunii extinse, fără să ducă la o suprasolicitare administrativă inutilă pentru aceștia și administrații. (Mediafax)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here