Direcția Națională Anticorupție își dovedește încă o dată nu doar incompetența, dar și reaua-credință. Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că DNA nu a respectat dreptul la apărare al fostului președinte al Tribunalului Mureș, Andreea Ciucă. Dosarul în care aceasta este acuzată de infracțiuni de corupție va fi retrimis la DNA pentru refacerea urmăririi penale, Completul de nouă judecători al ICCJ respingînd recursul procurorilor la decizia de restituire a cauzei. La termenul de luni, Andreea Ciucă a spus în fața Completului de nouă judecători al ICCJ că pe parcursul cercetărilor în acest dosar procurorii nu i-au dat dreptul la apărare. În 22 octombrie, ICCJ a decis restituirea către Direcția Națională Anticorupție (DNA) a unuia dintre dosarele Andreei Ciucă, după ce aceasta a invocat încălcarea mai multor drepturi procesuale în timpul anchetei efectuate de procurorii anticorupție. Decizia a fost contestată de procurorii anticorupție la Completul de nouă judecători al instanței supreme. În octombrie anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că procurorii anticorupție nu au respectat principiile „egalității de arme” și al aflării adevărului în dosarul în care fostul președinte al Tribunalului Mureș, Andreea Ciucă, a fost tri-misă în judecată pentru corupție. Judecătorii au admis excepția invocată de Ciucă în sensul că nu a fost extinsă cercetarea și, respectiv, începută urmărirea penală cu privire la lucrările de la două vile din Sovata, fostul magistrat nefiind audiat se-parat referitor și la acuzația legată de cele două imobile. „Interpretîndu-se astfel, omisiunea Parchetului, nu s-a acceptat ca întemeiat punctul de vedere al acestuia, formulat în sensul că fiind vorba doar despre un act material care intră în conținutul infracțiunii continuate de abuz în serviciu contra intereselor publice, nu era necesară începerea în mod separat a urmăririi penale și pentru această faptă (…). Procedînd astfel, au fost încălcate de către DNA și principiile rolului activ și cel al aflării adevărului, cît și principiul egalității de arme ocrotit de CEDO, obligația de a administra probele necesare în apărare, în vederea lămuririi complete asupra unei fapte aparținînd parchetului în faza incipientă a procesului penal conform garanțiilor instituite prin articolul 6, alineatul 1, 2 Cod procedură penală”, se arată în motivarea deciziei de restituire a dosarului, dată de judecătorii ICCJ. Judecătorii arată, de asemenea, că „prin neextinderea cercetării penale și neînceperea urmăririi penale, în mod distinct, cu privire la această faptă materială Parchetul – ca organ de urmărire penală nu a determinat clar și transpa-rent limitele procesului penal – răpindu-i astfel, învinuitei, posibilitatea de a se apăra punctual”. Printre aceste motive, instanța a reținut imposibilitatea avocaților de a lua parte la unele acte procedurale, motive de sănătate, fixarea unor termene de prezentare în fața procuro-rilor prea scurte, de la o zi la alta sau mult prea scurte în raport de ce urma a se depune la dosar, sau invocarea unor memorii. (Mediafax)
