Persoanele care au exploatat barajul de la Călimănești sînt în vizorul organelor de cercetare penală. Inspectoratul Județean de Poliție Vrancea a demarat deja cercetările privind comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu de către persoanele care au administrat în mod defectuos acest baraj. „S-a început deja o anchetă în ce privește unele persoane de la barajul de la Călimănești, pentru comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu. Deocamdată sînt în faza de cercetări, în momentul în care se demonstreză comiterea acestei infracțiuni cei în cauză vor fi pedepsiți conform legi”, au declarat polițiștii vrînceni. Ministerul Administrației și Internelor arată că, în cadrul acelorași verificări, a fost deschis dosar penal pentru neglijență în serviciu și în legătură cu distrugerea podului de cale ferată situat pe rîul Putna, între stațiile CFR Focșani și Putna-Seacă și administrat de sucursala regionale CF Galați Divizia Linii – Secția L4 Focșani. Pentru clarificarea responsabilităților penale și pentru stabilirea legăturii de cauzalitate între exploatarea defectuoasă a acumulărilor și crearea pagubelor identificate, cercetările sînt continuate sub supravegherea procurorilor competenți teritorial. Revărsarea apelor Siretului a provocat, în luna iulie, cele mai grave inundații din ultimii 50 de ani și s-a soldat cu 16 morți numai în județul Vrancea. Localitățile vrîncene cel mai grav afectate au fost Vadu Roșca-comuna Vulturu, unde apa a ajuns și pînă la patru metri, Suraia, Biliești, Răstoaca, Nănești, Măicănești și Lămotești-comuna Milcovul. Polițiștii au confirmat temerile reporterilor Monitorului de Vrancea „Monitorul de Vrancea” a arătat încă din luna iulie că deversările de apă din barajul Călimănești s-au făcut prea tîrziu, cînd deja nu mai putea fi înlăturat pericolul viiturilor din cauza debitului mare al rîului Siret. La vremea respectivă reporterii noștri au demonstrat proasta colaborare între Sistemul de Gospodărire a Apelor Vrancea, Direcția Apelor Siret, Ministerul Mediului și ceilalți factori din domeniu. În luna iulie, ministrul Mediului, Sulfina Barbu, susținea că toate deversările din acumulările de pe rîul Siret s-au făcut treptat și conform regulamentelor de exploatare. Pe de altă parte, reprezentanții companiei Hidroelectrica au susținut că dezastrele în aval de lacul de acumulare de la Călimănești nu ar fi putut fi evitate, indiferent de modul în care s-ar fi acționat, deoarece viitura a depășit de peste 10 ori capacitatea de stocare a barajului. Directorul de exploatare din cadrul Hidroelectrica, Dragoș Zachia, declara în iulie pentru „Monitorul de Vrancea” că prognozele meteo primite nu au semnalat o creștere alarmantă a nivelului precipitațiilor, acestea nefiind „serioase”. „Nu am primit o prognoza din care să reiasă creșterea alarmantă a debitelor. Prognoze mai serioase au venit abia în noaptea de 12 spre 13 iulie, dată pînă la care debitele au crescut foarte mult. Atunci, în decurs de cîteva ore, am intervenit și am acționat de așa manieră încît să nu fie afectată construcția barajului. Prognozele pe care le-am primit noi estimau un debit cu puțin peste 2.000 metri cubi pe secundă, dar s-a ajuns la peste 4.000 metri cubi pe secundă, ceea ce este foarte mare. Golirea barajului s-a făcut pentru a ține sub control cantitățile mari de apă”, declara luna trecută Dragoș Zachia. Afirmațiile sînt acum contrazise de Ministerul Administrației și Internelor care a început, prin IPJ Vrancea, cercetarea penală a celor care nu au știut cum să gestioneze situația de criză din perioada 12-14 iulie a.c.
