Sute de rromi gălăţeni cer despăgubiri statului german, trimiţind scrisori din Focşani

0
7


Sute de rromi din comuna gălățeană Liești au luat cu asalt Oficiul Poștal 1 din Focșani pentru a trimite scrisori către o fundație din Elveția, prin intermediul căreia să ceară despăgubiri statului german. Invazia a inceput vineri seară și a continuat ieri, fiind nevoie de intervenția jandarmilor pentru a fi păstrată ordinea și liniștea publică. Rromii spun că au fost deportați la Bug, in Transnistria. Ei afirmă că li s-a spus să vină la Focșani, pentru că numai de aici pot trimite scrisori in Elveția. Parlamentul german a alocat in anul 2000, peste 200 de milioane de euro, pentru aproximativ 300.000 de victime care au supravietuit Holocaustului pina in februarie 1999. Pentru Poștă, invazia rromilor este o adevărată mană cerească, profiturile inregistrate de pe urma lor fiind considerabile. Sute de rromi din comuna Liești, județul Galați au venit de vineri, 16 ianuarie a.c., la Oficiul 1 din Focșani pentru a depune scrisori recomandate externe către o fundație din Elveția. Asaltul i-a luat prin surprindere pe lucrătorii Poștei care au fost nevoiți să apeleze la ajutorul Jandarmeriei pentru a-l stăvili. „Au venit vineri, pe la ora 18.00 au spart geamul, s-au imbulzit. Noi am chemat Jandarmii, iar de simbătă s-au organizat și am primit cam două sute de scrisori. Astăzi (ieri-n.r.) am primit alte 500, dar ne așteptăm ca numărul lor să se ridice la o mie, fiecare venind cu pină la șapte recomandate de pe la rude”, ne-a declarat dirigintele Oficiului Poștal, Vasile Kiru. El spune că luna ianuarie nu este tocmai cea mai profitabilă pentru Poștă, dar invazia rromilor va aduce profituri de aproximativ 100 de milioane de lei, o recomandată costind 90.000 de lei. „M-au violat nemții, că eram tinără și frumoasă” inghiontindu-se și vociferind permanent, rromii au stirnit curiozitatea tuturor trecătorilor. Ei spuneau oricui vroia să-i asculte că nemții le-au furat aurul și căruțele, i-au pus să muncească in condiții inumane și că din acest motiv, mulți dintre ei au murit la Bug. „in `42, Antonescu ne-a trimis la Bug și nemții cind l-au găsit pe tata in căruță l-au impușcat și i-au luat 18 kilograme de aur. Munceau la pădure și cind cădea un copac peste un țigan acolo il lăsa”, ne-a spus Ferma Stănescu. Interesant că pe toți cei care stăteau la coadă, la poștă ii chema Stănescu. Explicația unei femei mai in virstă a fost că atunci cind au fost deportați, nu aveau acte și toți au fost botezați la grămadă, pentru a li se face documente. „Am avut căruță, catiri, salbe de aur, tot ne-au luat nemții. Åži iși băteau joc de noi, că eram și eu tinără și frumoasă. L-au impușcat pe tata și două surori. Eram așa săraci că mincam carne crudă de la vacile moarte pe cimp și beam apă din urmele lăsate de copitele cailor”, ne-a povestit Diamanta Stănescu. Franț Stănescu spune că s-a născut la Bug și că mama lui l-a adus in sac inapoi in țară de frica nemților și a rușilor. „Aveam bordeie in pămint, fără geamuri și fără uși. Părinții mei au muncit un an de zile la cimp și i-au biciut ca pe niște animale, iar după aia la pădure. Acolo tăiau bușteni și erau bătuți cu ciomagul. Pe tata l-au impușcat nemții”, ne-a spus Franț Stănescu. La coada de la Poștă erau insă și rromi foarte tineri, care pretind „moștenirea de la bătrini”. „Åžtim de la tăticu ce s-a intimplat. Le-a luat salbele, caii, căruțele. Noi sintem moștenitori, că am plins și noi după bătrinii noștri. Acuma sintem săraci, n-avem curent de doi ani de zile. Mai facem crătiți de aluminiu, cazane, mai cerșim, dar bani n-avem”, ni s-a plins Lenuța Stănescu. Din 25.000 de rromi deportați, doar 10.000 au supraviețuit in Vrancea trăiesc la ora actuală 1.060 de rromi, conform statisticilor, dar șeful Biroului Județean pentru Rromi din cadrul Prefecturii, Marian Chinde, spune că numărul real se ridică la peste 1.500. „Eu am primit de la București formulare care trebuie completate de rromi și trimise la această fundație din Elveția, delegată de guvernul german să se ocupe de despăgubiri. Sint mulți care trimit scrisori, dar nu toți pot face dovada că sint urmașii celor deportați la Bug”, ne-a spus Marian Chinde. in 1942, circa 25.000 de țigani din România au fost deportați in Transnistria, pe malurile riului Bug. Maximum 10.000 dintre aceștia au supraviețuit. Majoritatea celor trimiși in lagăr erau etnicii care nu aveau bunuri, nu dețineau terenuri și case in proprietate. in 12 august 2000, pe baza unei legi votate de Parlamentul German, s-a inființat „German Foundation Act”, care urma să se ocupe de acordarea de despagubiri celor aproximativ 300.000 de victime care au supraviețuit Holocaustului pină in februarie 1999. Pentru acest program s-au alocat peste 200 de milioane de euro, fiecare individ urmind să beneficieze de 7.690 de euro. Ca partener de dezvoltare a programului a fost aleasă Organizația Internațională pentru Migrații. CitiBank a inceput să trimită primele cecuri reprezentind tranșa intii din bani. in comunitățile de rromi din Moldova s-au creat insă disensiuni și confuzie. Mulți dintre rromi au același nume și virste apropiate, așa că pentru același cec s-au prezentat mai multe persoane. in plus, au apărut indivizi care solicită „taxe de protecție”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here